Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
O antologie model de Tudora Şandru-Mehedinţi

S-a lansat recent antologia sugestiv intitulată O mie de păduri într-o ghindă. Mari scriitori de limbă spaniolă aleg paginile preferate din opera lor, alcătuită şi editată de Valerie Miles la Barcelona, în 2012, şi publicată recent în România de Editura Univers.
Noutatea şi valoarea aceastei lucrări constau în modul în care a fost concepută şi realizată, ceea ce îi asigură un loc aparte între numeroasele antologii privitoare la literele hispanice. Remarcăm mai întâi cuprinderea impresionantă a antologiei care, în cele 615 pagini ale sale, reuneşte prozatori care scriu în limba lui Cervantes, deci autori din cele două mari arii lingvistice ale hispanităţii, Spania şi America Latină, fiind astfel prima de asemenea anvergură. Se cuvine apoi să evidenţiem criteriul pe care autoarea antologiei şi-a întemeiat demersul: prozatorii înşişi au fost solicitaţi să îşi selecteze textele pe care le consideră că îi reprezintă cel mai bine, adică să aleagă „câte o ghindă din propria lor pădure de hârtie”.
Cartea de faţă include fragmente din opera a douăzeci şi doi dintre cei mai importanţi prozatori de limbă spaniolă din a doua jumătate a secolului XX, prezentaţi în ordine cronologică întrucât, aşa cum precizează Valerie Miles în succinta prefaţă: „Ordonarea cronologică, şi nu geografică, ne dă o idee despre mersul literaturii pe ambele continente lingvistice şi urmează fluxul şi refluxul evenimentelor mai ample, atât politice cât şi literare, traficul cultural pe ambele maluri ale Atlanticului, exilurile şi diaspora derivate dintr-un secol zbuciumat”.
Izbânda principală a antologiei este structurarea ei în aşa fel încât să asigure unitatea în diversitate, prin originala idee de a dedica fiecărui scriitor un capitol iniţial în trei segmente. Primul, intitulat Tortura doctorului Johnson supune scriitorul uşoarei suferinţe de a se vedea obligat să aleagă, să spună adevărul despre el însuşi şi despre propria-i operă. În plus, autorii au avut şi sarcina de a-şi explica alegerea şi de a permite cititorului să arunce o privire indiscretă – dar cu siguranţă avidă – în misteriosul proces de creaţie al fiecăruia, descoperind secrete nebănuite şi aflând ce gândeşte fiecare scriitor despre propria-i operă. Cel de al doilea segment se numeşte Vorbind cu morţii, reluând un vers din celebrul sonet al lui Quevedo (sonet cu care se deschide antologia): „În tihnă de pustiuri preaîntinse,/ Retras cu docte cărţi, deşi puţine,/ Vorbind cu morţii stau, iar ei cu mine,/ Cu ochii-ascult fiinţe de mult stinse.” Sunt expuse aici unele influenţe, tradiţia în care se înscrie fiecare scriitor, autorii plecaţi dintre noi care le-au marcat opera şi cei pe care i-au citit sau îi recitesc şi cu care stau de vorbă din punct de vedere creativ. Ultimul segment, Coda, îşi propune să identifice câteva dintre particularităţile operei fiecărui prozator. Antologia se încheie cu o substanţială şi foarte utilă Biobibliografie, unde se oferă cele mai semnificative date referitoare la viaţa şi activitatea fiecărui autor, apoi lista completă, în ordine cronologică, a titlurilor care îi alcătuiesc opera şi, în sfârşit, toate premiile şi distincţiile obţinute.
Dintre autorii incluşi în antologie majoritatea sunt cunoscuţi în România, prin cel puţin una dar, în general, prin mai multe opere traduse: spaniolii Ana María Matute, Rafael Sánchez Ferlosio, Juan Marsé, Juan Goytisolo, Eduardo Mendoza, Enrique Vila-Matas, Javier Marías şi Antonio Muñoz Molina, mexicanii Carlos Fuentes şi Sergio Pitol, argentinianul Ricardo Piglia, chilianul Jorge Edwards, peruanul Alfredo Bryce Echenique, iar câţiva nu au fost traduşi încă (sau sunt în curs de traducere) : spaniolii José María Merino, Cristina Fernández-Cubas, Esther Tusquets şi Rafael Chirbes, argentinenii Aurora Venturini, Hebe Uhart şi Elvio Gandolfo, mexicanii José de la Colina şi Alberto Ruy Sánchez.
Autoarea antologiei îşi asumă limitele, lămurind în prefaţă că nu a putut include toţi scriitorii pe care i-ar fi dorit: „Spaţiul nu mi-a permis să includ toţi scriitorii a căror operă o admir, şi sunt scriitori mai mult sau mai puţin recunoscuţi care nu figurează aici, dar care au fost invitaţi şi, din diferite motive, nu au participat – Gabriel García Márquez, Fernando del Paso, Fernando Vallejo, César Aira, José Emilio Pacheco şi William Ospina. Pe alţii i-am invitat, dar din nefericire au decedat înainte ca procesul editării să înceapă; este cazul lui Guillermo Cabrera Infante şi al lui Daniel Sada”. O situaţie aparte este cea a lui Carlos Fuentes, „care a urmărit îndeaproape procesul de editare a capitolului său şi pe care, din fericire, a izbutit să-l vadă practic încheiat”, iar apoi, din nefericire, „cuvintele lui au intrat în istoria literară”.
Antologia alcătuită de Valerie Miles – personalitate marcantă în lumea literară hispanică, scriitoare, publicistă, traducătoare, votată la ediţia din 2013 a Târgului de Carte de la Buenos Aires printre „cei mai influenţi profesionişti în domeniul editorial” - este rodul a patru ani de colaborare strânsă cu scriitori de pe două continente, care a presupus o strădanie constantă, un cert simţ al valorii operei literare, inventivitate, pasiune şi entuziasm.
Considerăm aşadar cu totul îndreptăţite aprecierile criticului Juan Ángel Juristo care con- chide: „Aici se află un tezaur ce ne permite să înţelegem multe despre opera fiecăruia dintre scriitorii din antologie. Unele răspunsuri, minunate, ale multora dintre ei, vor ajuta cititorul să în- ţeleagă, să întrevadă chei secrete, ascunse, care revelează procesul creator al unui autor. În aceasta constă excelenţa antologiei, autentica ei contribuţie la tot ce înseamnă literar”, ca şi îndemnul scriitoarei Mercedes Cebrián: „Se cuvine să citim O mie de păduri într-o ghindă cu creionul în mână, pentru că vom afla în ea sute de fraze demne de a fi subliniate.”
În realizarea versiunii în limba română a acestei interesante antologii trebuie evidenţiat meritul traducătoarei, profesoara Lavinia Similaru, care şi-a asumat dificila sarcină – pe care a dus-o la bun sfârşit – de a tălmăci texte foarte diferite, ca registru stilistic.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara