Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Întâlnirile „României literare“ la Bistriţa de Reporter

În preajma zilei de 20 septembrie, data naşterii lui Coşbuc, aniversată la trecerea a 150 de ani, Bistriţa a fost gazda unui ciclu de evenimente dedicate poetului din Hordou. Prin râvna poetului Ioan Pintea, directorul Bibliotecii Judeţene „George Coşbuc“ (căreia i-a adăugat, în timp record, un corp nou şi i-a dat o înfăţişare modernă şi funcţională), a avut loc, la Centrul Cultural „Dacia”, recent inaugurat, un colocviu Coşbuc, la care au participat autorităţi ale lumii intelectuale româneşti – academicieni, profesori universitari, scriitori de calibru, înalte feţe bisericeşti.

La eveniment au fost invitaţi redactorii şi colaboratorii permanenţi ai României literare, care, în preziua amplei manifestări, s-au întâlnit cu publicul bistriţean în sala de conferinţe a Bibliotecii.

Ediţia de la Bistriţa a Întâlnirilor României literare, în contextul revizitării unui clasic, a fost un bun prilej de a discuta despre rolul unei reviste literare astăzi, despre istoria ei şi despre momentele de cotitură, prin evocări emoţionante făcute de echipa redacţională şi de colaboratorii apropiaţi, moderator fiind Ioan Pintea. Directorul Nicolae Manolescu şi directorul executiv Gabriel Chifu au creionat rolul revistei în epoci succesive şi dificultăţile cărora a trebuit să le facă faţă, subliniind că a avut şi are cea mai bună echipă de critici. Gabriel Dimisianu, cel mai vechi în echipa revistei, a evocat „Gazeta literară” şi începuturile României literare, iar Alex Ştefănescu a destins atmosfera punctând câteva momente însemnate din istoria revistei. Daniel Cristea- Enache a surprins atmosfera literară din anii lui de formare, în vreme ce redactorul-şef Răzvan Voncu şi redactorii Sorin Lavric şi Simona Vasilache au evocat, pe scurt, venirea lor la revistă şi relaţiile din redacţie. Seara s-a încheiat cu o lansare a celor mai recente cărţi publicate de Nicolae Manolescu, Istoria critică a literaturii române şi Istoria literaturii române pe înţelesul celor care citesc, prezentate cu umor de Alex Ştefănescu. După epuizarea cozii la autografe, a urmat proiecţia filmului „Mari clasici: George Coşbuc”, realizat de Complexul Muzeal Bistriţa-Năsăud.

A doua zi, pe 16 septembrie, s-a desfăşurat colocviul dedicat celor 150 de ani de la naşterea lui Coşbuc, cu tema „George Coşbuc ieri, azi, mâine. Viaţa şi opera”. După cuvântul de deschidere al preşedintelui Consiliului Judeţean, Emil Radu Moldovan, şi binecuvântarea I.P.S. Mitropolitul Vadului, Clujului şi Maramureşului Andrei Andreicuţ şi a P.S. Varlaam Ploieşteanul, reprezentantul Patriarhiei Române, Nicolae Manolescu a expus, sintetic, relaţia lui Coşbuc cu literatura vremii şi a propus chei de lectură adecvate timpului nostru. Rectorul Universităţii „Babeş-Bolyai”, Ioan Aurel Pop, l-a contextualizat pe Coşbuc din punct de vedere istoric, profesorul Ion Pop procedând, apoi, la o analiză mai amănunţită, demnă de un public specializat. Partea de captatio benevolentiae, pentru liceenii din sală şi pentru publicul larg i-a revenit lui Alex Ştefănescu, preocupat de poziţionarea lui Coşbuc în raport cu Eminescu. Mihai Zamfir a abordat, pe scurt, un subiect foarte generos, al omului de cultură Coşbuc, referindu-se şi la meritele sale de traducător şi la modul în care era perceput în epocă, prin mărturiile contemporanilor. Daniel Cristea-Enache s-a referit la modernismul de care Coşbuc se desparte, insistând pe modele poetice complementare, iar Răzvan Voncu l-a plasat în contextul literar-ideologic al trecerii dintre secole. Seria de luări de cuvânt a fost încheiată de Irina Petraş, care a îndemnat la o lectură mai atentă a lui Coşbuc, al cărui mesaj este mai greu de descifrat decât ar putea părea la prima vedere.

După cele trei ore de colocviu, care au solicitat intens atenţia unui public numeros şi divers, a urmat proiecţia filmului realizat la centenarul naşterii lui Coşbuc, în 1966, cu titlul „George Coşbuc, cântăreţul pământului românesc.” Toţi invitaţii la dezbateri au fost răsplătiţi de organizatori cu frumoase ediţii bibliofile, publicate la editura clujeană Şcoala Ardeleană: ediţia anastatică a traducerii lui Coşbuc din Divina Comedie, cu prefaţa Irinei Papahagi, şi reeditările, în condiţii grafice de excepţie, a cinci cărţi de referinţă pentru receptarea lui Coşbuc, semnate de Petru Poantă, Andrei Moldovan, Gavril Scridon, cu cele două volume ale sale, şi Andrei Bodiu. Un audiobook cu versuri de Coşbuc recitate de Dorel Vişan şi alte câteva cărţi şi materiale de promovare a operei lui Coşbuc şi a culturii bistriţene au întregit generosul dar al organizatorilor manifestărilor, de o neverosimilă dedicare şi eficienţă.

Acest dar a fost o surpriză mai mult decât plăcută, aşa cum au apreciat majoritatea invitaţilor, în alocuţiunile lor, şi un model de urmat de toţi managerii culturali şi administraţiile locale din ţară.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara