Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Restituiri:
Însemnări despre poetul Ioan Gliga şi confraţii săi de Nicolae Scurtu

Biografia şi bibliografia poetului, prozatorului şi eseistului Ioan Gliga (n. 19 aprilie 1944, Ibăneşti Pădure, jud. Mureş – m. 15 mai 2015, Bucureşti) nu sunt cunoscute aşa cum se cuvine, deşi a fost membru al Uniunii Scriitorilor din România şi a desfăşurat o intensă activitate literară şi culturală în cadrul Asociaţiei Scriitorilor din Braşov.
Debutează cu poezie în prestigioasa revistă „Astra“ şi colaborează, cu oarecare ritmicitate, la România literară, „Luceafărul“, „Tribuna“, „Gazeta de Transilvania“, „Magazin istoric“, „Muguri“, „Tribuna noastră“ (Montreal, Canada), „Pentru patrie“, „Viaţa militară“ şi altele.
Este autorul unor remarcabile cărţi de poezie Clipe şi treceri (1992), De veghe la candoare (2004), Poeme călătoare (2014) şi Poezii (2016) despre care s-au pronunţat în elocvente sintagme critice Laurenţiu Ulici, Cornel Moraru, Al. I. Brumaru şi Alexandru Ţion.
În biblioteca poetului, din oraşul Braşov, se păstrează un foarte bogat fond de carte cu autografe, din care transcriu, aici, câteva dintre cele mai ilustrative: Lui Ioan Gliga, poet de talent, excepţional, om de suflet, artist încarnat, această carte în care tresar suferinţele străbunilor, dar şi bucuriile contemporanilor, în semn de preţuire şi prietenie. Cu dăruire, V. Copilu- Cheatră, Braşov, 3 aprilie 1981. şCântecul moţilor, 1981ţ; Cu drag de la Nichita. Azi lui Ioan Gliga, sufletul lui Nichita Stănescu, Braşov, 16 august 1982. [Respirări, 1982];Confratelui Ioan Gliga în amintirea frumoasei epoci braşovene. Omagiul lui Dan Tărchilă, Bucureşti, 1 septembrie [19]98. [Teatru, 1998]; Poetului Ioan Gliga, cu aceeaşi simpatie a lui A[lexandru] M[uşina], 28 mai 2003. [Hinterland, 2003] şi Prietenului Ioan Gliga, cele mai frumoase gânduri, Alexandru Surdu, Braşov, 2009. [Comentarii la rostirea filosofică, 2009].
Revelatoare, pentru istoria literară sunt şi fotografiile în care apare poetul Ioan Gliga în compania lui Nichita Stănescu1, Ştefan Cazimir, Radu Cârneci, Horia Bădescu, Nicolae Stoie şi, desigur, alţii.
Epistolele ce se publică aici, întâia oară, sunt primite de la poetul Adrian Alui Gheorghe2 (n. 1958), de la prozatorul Laurenţiu Fulga (1916–1984) şi de la dramaturgul Dan Tărchilă (n. 1923).

*

Topliţa, 3 noi[embrie] 1981
judeţul Neamţ

Salut, domnul meu!
De ce-ţi scriu? E seară, vântul se cabrează în faţa lumii, miroase a toamnă buimacă şi a vin tulbure.
Îţi trimit regulamentul concursului de aici. Trimite poezie, alege texte bune care să te reprezinte. Prilej de a ne vedea în Neamţ. În rest toate bune.
Prietenii îmi sunt ferice, poezia îşi inoculează nervi şi sare din pagină. Când dau s-o caut mă împiedic de o damigeană cu vin şi uit încotro plecasem.
Renunţ pentru moment şi iar încep. E bine, nu? Tu ce mai faci? Mi-ai promis pe Noica – Devenire întru fiinţă. Şi Istoria religiilor de Eliade.
Aştept cu sufletul traversat de emoţii. Voi şti să mă revanşez şi eu în vreun fel, să aştept?
Scrie-mi pe adresa de mai jos.
Aştept. Cu linişte,
Adrian

Adresa: Adrian Alui Gheorghe, sat Topliţa, com[una] Grumăzeşti, jud[eţul] Neamţ, cod 5681.

*

Uniunea Scriitorilor din Republica Socialistă România
Bucureşti, 16 aprilie [1]982

Stimate domnule Ioan Gliga,
Permiteţi, mai întâi, să vă mărturisesc emoţia de a vă fi cunoscut şi ca om şi ca rob al scrisului. Nu-i o declaraţie de complezenţă, mi s-a oferit certitudinea că sunteţi înzestrat cu alese virtuţi poetice.
Sunt la fel de convins că sacrificându-vă (!!!) timpul liber acestei îndeletniciri foarte pline de har, veţi reuşi să vă impuneţi numele.
De altfel, odată cu reluarea activităţii cenaclului Asociaţiei Braşov, veţi avea prilejul să vă confruntaţi cu bunii colegi de la faţa locului, spre propriul d[umnea]voastră beneficiu.
Cât priveşte rezolvarea problemelor cetăţenei, cum se zice, Iulia Misăilă3, să ştiţi că n-aţi realizat numai un act de graţie oficială, deoarece, fiinţa mâzgălind şi dânsa hârtia (cum spune Arghezi) este sigur că istoria literară aşteaptă să vă cuprindă pe amândoi între paginile ei.
Oricum, eu vă rămân îndatorat. Al d[umnea]voastră,

Laurenţiu Fulga

*

Bucureşti, 17 ianuarie [19]87

Dragă domnule Gliga,
Versurile dumitale m-au cucerit. Sunt mai bune decât multe altele ale căror autori au ajuns membri ai Uniunii.
Din partea mea, vei avea întreg sprijinul pentru a fi acceptat ca membru. Te voi susţine şi cred că voi reuşi.
Felicitări şi pentru Luminiţa4. Tot aşa frumoasă este? Sau mai?

Cu bine,
Dan Tărchilă


Note:

Originalele acestor epistole, autografe şi fotografii, inedite, se află în biblioteca domnişoarei Luminiţa Gliga, fiica poetului.
1 Menţionez că fotografia lui Nichita Stănescu, împreună cu cei trei scriitori din Braşov, nu a fost inclusă în cărţile ce cuprind evocări şi iconografie: Album memorial. [Bucureşti, editat de revista „Viaţa Românească”, 1984], 432 pagini şi Frumos ca umbra unei idei. Bucureşti, Editura Albatros, 1985, 503 pagini + 35 de planşe foto în afara textului.
2 Era în anii de formaţie intelectuală, conducea cenacluri de poezie în ţinutul Neamţului şi se interesa de opera lui Constantin Noica şi Mircea Eliade.
3 Iulia Misăilă, poetă, eseistă şi traducătoare. Autoarea unei cărţi de poezie. Stabilită, definitiv, în Hamburg.
4 Luminiţa Gliga (n. 1975), o arhicunoscută şi talentată pictoriţă. Este fiica poetului Ioan Gliga. Se ocupă cu restituirea operei literare a acestuia.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara