Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Noi traduceri din literatura română publicate în Italia de Doina Condrea Derer

Primim din partea eficienţilor românişti italieni veşti, ca de obicei, una mai plăcută decât alta. Să recunoaştem: cine s-ar fi aşteptat ca în 2015 să apară într-o ediţie frumoasă (dar care nu este aşa în peninsula cu o invidiată tradiţie poligrafică?) traducerea integrală a capodoperei lui Ion Budai-Deleanu: Zingarreide o l’accampamento degli zingari, Introduzione, traduzione e note di Adriana Senatore, Cacucci editore, Bari, 2015, p. 272.

Tălmăcirea – literală –, în oglindă cu originalul, însoţeşte cu noi note (utile publicului necunoscător al unor realităţi geografice, istorice româneşti) adnotările dense din Opere, ediţia din 2011 a filologilor Gheorghe Chivu şi Eugen Pavel, de la care s-a pornit. Cum se ştie, la rându-i, această ediţie, care a adus amendamentele necesare precedentelor (a lui Jean Byck, din 1953 şi a lui Florea Fugariu din 1974- 75) a păstrat şi vechile note semnate Mitru Perea (alias Petru Maior). Provenienţa fiecăreia prezentă în aparatul critic, nu mai puţin întins decât poemul, este indicată cu scrupul filologic în volumul recent apărut.

Adriana Senatore, Profesor la Universitatea din Bari, a avut de ales între o traducere care să sugereze arhaicitatea printr-o limbă construită ad hoc pescuind eventual din fondul de cuvinte vechi din Găleta furată a lui Alessandro Tassoni sau din alte poeme similare şi italiana actuală. A optat, inteligent, pentru această din urmă cale, asigurând receptarea instantanee a maxifrazelor din Prolog, şi din Epistolia închinătoare cătră Mitru Perea, a tramei, a ideilor din sextine (din care multe întreţesute cu enjambement) şi formarea imaginii corecte despre personaje. Lipsită de rime şi de cadenţă ritmică, traducerea excelează prin fidelitatea semantică şi faţă de registrul stilistic, fie el diegetic sau extradiegetic.

Densa, documentata introducere, „Ţiganiada între realitatea istorică şi ficţiune poetică”, le oferă cititorilor informaţiile necesare privind ambianţa în care a trăit scriitorul român, multiplelele domenii abordate cu lucrări proprii de către acesta, dar insistă asupra evoluţiei epicii eroi-comice în aria germanică şi est-europeană. Lectura poemului în discuţie este ghidată – util, cum şi-a propus – de analiza lui conţinutistică, sprijinită cu citate şi cu trimiteri la hipertextele menţionate anume de scriitorul care a ţinut să se măsoare cu ele.

Volumul Adrianei Senatore este un adevărat regal făcut culturii noastre; din pagina cu referiri bibliografice anexată aflăm că o altă traducere integrală a Ţiganiadei nu există decât în limba cehă, din 1972, datorată lui Karel Krejci.

Nu mai puţin plăcută este surpriza reprezentată de volumul Ana Blandiana, La mia patria A4. Nuove poesie. Nota biobibliografica e traduzione a cura di Mauro Barindi. Prefazione di Dan Octavian Cepraga, Aracne, 2015, p. 163.

Tălmăcitorul, fost student la Padova al Profesorului Lorenzo Renzi, cel care l-a recomandat după absolvire ca lector de limbă italiană la Universitatea „Ioan Cuza” din Iaşi, şi-a continuat periplul didactic la Universitatea din capitala Islandei şi la Institutele Italiene de Cultură din Cairo, Tel Aviv, iar acum din Lisabona. Şi-a luat luat însă doctoratul în literatura română la Universitatea Complutense din Madrid.

Detaliata prezentare biobibliografică a Anei Blandiana antepusă materialului în original şi în vestmânt italian este completată cu lista volumelor de versuri şi proză ale scriitoarei apărute în peninsulă şi a antologiilor în care figurează, precum cea apărută prin strădania Luisei Valmarin în anul 2000. Este o modalitate elegantă de a sublinia meritele lui Mario de Micheli, 1967, ale Adrianei Mitescu, 1984 şi 1987, ale regretatului Marco Cugno, 1988, 1996, 2008, ale Ancăi Bratu şi Mariei Teresa Dinale, 1995, ale poetei Biancamaria Frabotta, 1999, flancată în 2000, 2001, 2004 de Bruno Mazzoni.

Cu trei ani în urmă, Mauro Barindi a tradus şi îngrijit volumul Ana Blandiana, Il mondo sillaba per sillaba, postfazione di Lorenzo Renzi, Edizioni Saecula, Zermeghedo (Vi) 2012. Acum, cu ‘Noile poezii’ din Patria mea A4, ca şi atunci, domnia sa a dat dovadă nu numai de cunoaşterea subtilităţilor lexicale şi de frazare ale limbii române, necesară pentru a reda tonalităţile ce fac posibilă comprezenţa, uneori vag perceptibilă, a dramaticului şi ironiei, ci şi de empatia fără de care nu ar putea lăsa să transpară universul spiritual tensionat subîntins aserţiunilor.

Asupra acestuia insistă în prefaţa volumului universitarul padovan Dan Octavian Cepraga, reparcurgând parabola existenţială şi, mai ales, creativă a Anei Blandiana, pe care o consideră, cu dreptate, un autor având atributele şi autoritatea clasicilor.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara