Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cronica muzicală:
Momente și evenimente la Ateneul Român de Dumitru Avakian

...au fost câteva, au fost dintre cele mai importante ale actualei stagiuni a Filarmonicii bucureștene. Unul dintre ultimele simfonice, spre buna aducere aminte a multora dintre noi, a readus în actualitate personalitatea acestui captivant muzician care este Ilarion Ionescu-Galați; cu prilejul împlinirii memorabilei vârste de opt decenii de viață; închinată muzicii, închinată iubitorilor artei suntetelor. Vreme de decenii a fost una dintre cele mai captivante personalități ale vieții noastre muzicale! Ca violonist, ca dirijor, ca muzician; în calitate de director al unei importante instituții de concerte cum este Filarmonica din Brașov; în calitate de inspirat animator al vieții noastre muzicale, drept fondator al cunoscutului Festival brașovean de Muzică de Cameră. Cuceritor, fermecător, perseverent, formator intransigent al spiritului în ansamblu orchestral, Ilarion Ionescu- Galați s-a străduit a-și îndruma colegii din orchestră în sensul prioritar al dobândirii conștiinței actului muzical-artistic.
Concertul susținut în mijloc de octombrie, la Ateneul Român, în compania Filarmonicii bucureștene, a relevat anume aspecte cunoscute ale personalității artistului, aspecte care îl acreditează drept un șef de orchestră atașat muzicienilor cu care îi este dat a colabora, atașat muzicii. Găsește întotdeauna calea potrivită, găsește gestul și vorba potrivite situației, omului, grupului de muzicieni cu care are de construit excursul muzical. Iar profesionalismul probat la fiecare ridicare a baghetei, la fiecare arcuire a brațului, este orientat de o intuiție infailibilă privind susținerea evenimentului muzical ce urmează a se naște. Astfel distingem dinamica expansivă, umorul, dar și gravitatea pe care le descoperi în mișcarea celor Trei dansuri românești de Theodor Rogalski; un veritabil triptic simfonic, o capodoperă a perioadei așa-zis clasice a componisticii românești din deceniile de mijloc ale secolului trecut. Iar echilibrul actului componistic s-a putut recunoaște în bunul-gust cu care a fost măsurat balansul dansului median, Gaida, dans macedo-român, în luminozitatea strălucitoare a finalului, Hora din Muntenia. Este de apreciat suplețea cu care dirijorul conduce volutele mișcării în celebrul Capriciu Italian de Piotr Ilici Ceaikovski.
Activitate concertistică îndelungată de peste șase decenii! În compania O.N.R., sub bagheta dirijorului Emanoil Elenescu susține, cu ani în urmă, la noi, prima audiție a cunoscutului Concert datorat lui Dmitri Șostakovici.
Își face debutul în calitate de șef de orchestră în anul 1963. Obține o bursă a statului francez și are posibilitatea de a studia sub îndrumarea unor importante personalități ale artei dirijorale a timpului cum sunt Pierre Dervaux și Charles Munch; la absolvire obține distincția supremă. Urmează cursuri de perfecționare sub îndrumarea unor mari personalități ale timpului cum sunt Leopold Stokowski, la New York, Eugene Ormandy, la Philadelphia.
Desfășoară o susținută activitate concertistică în numeroase țări europene, în Japonia, în numeroase țări asiatice, în Statele Unite; actualmente, în compania tuturor colectivelor simfonice din țară. A fost și este înconjurat de o necondiționată simpatie publică; așa cum a dovedit-o recentul concert susținut alături de membrii Filarmonicii bucureștene.
Trebuie observată și de această dată excelenta colaborare dovedită în relația cu solistul serii; de această dată un autentic virtuoz al arcușului care este violonistul Răzvan Stoica; pe parcursul primului Concert pentru vioară și orchestră, în sol minor, de Max Bruch, o capodoperă a violonisticii romantice; căldura expresiei este aici susținută de sunetul unei minunate viori italiene. Știe să cânte Paganini; la cererea insistentă a publicului a oferit în supliment o celebră temă cu variațiuni, magistral etalată în valorile de bază ale genului, de la frumusețea tonului violonistic la strălucirea atent echilibrată a pasajelor de virtuozitate. Știe să cânte Bach; l-am audiat recent cu prilejul unui alt concert; dezvoltă un stil academic echilibrat, viu, cultivat. Denotă o bună educație violonistică începută în cadrul Colegiului Național George Enescu din București, la clasa profesoarei Olivia Papa, educație cultivată ulterior, cu totul remarcabil, în Olanda. Un impresionant maestru al arcușului se dovedește a fi, de asemenea, violistul american Elias Goldstein; a concertat la Sala Mică a Ateneului în compania pianistei Angela Draghicescu, un muzician activ în spațiul nord-american, un muzician temeinic atașat valorilor muzicii de cameră.
În mod surprinză tor, momentul de greutate al recitalului a fost reprezentat de susținerea unei versiuni cu totul inedite a celebrei Sonate a 3-a, „în caracter popular românesc“, lucrare transcrisă de această dată pentru violă și pian. A fost o primă- audiție europeană a acestei lucrări! Audiții anterioare au avut loc pe continetul nord-american. Evident, talentul și profesionalismul acestui remarcabil cuplu de muzicieni au făcut posibilă revelarea valorilor de semnificație ale acestei lucrări fundamentale pentru creația camerală a mijlocului de secol XX; căci incantația arcușului pe coardă ajunge în acest caz a sensibiliza cutele cele mai intime ale unei comunicări susținute de coloristica timbrală atent formulată a pianului. Știut este faptul că în acest caz violonistica enesciană valorifică complexul timbral al lăutarilor noștri, complex căruia nu îi este proprie sonoritatea gravă a violei. Evident, această extensie nu trădează, ci este menită a amplifica mesajul compozitorului; de o manieră, e drept, surprinzătoare.
Tot în zona de eveniment a acestei prime părți a stagiunii se înscrie și recitalul pianistului Viniciu Moroianu. Momentul central al acestuia, l-a constituit reluarea acestui fundamental opus al creației pianistice românești și europene, anume Fantezia op.8, pentru pian, de Dinu Lipatti. Sunt ani buni de când Moroianu s-a dedicat punerii în valoare a creației componistice a lui Lipatti; atât la nivelul analizei muzicologice, a cercetării arhivelor, a manuscriselor, cât și la acela al etalării creației lui Dinu Lipatti în fapt sonor, în concert. A cântat tot din ceea ce era cunoscut, tot din ceea ce a descoperit. A susținut o impresionantă teză de doctorat dedicată creației lui Dinu Lipatti; i-a dedicat un volum. Valorificarea cea mai importantă o constituie etalarea în concert a acestei impresionante creații pianistice; lucrare care se ridică la nivelul cel mai înalt al marilor valori componistice dedicate pianului în zona europeană a muzicii, în deceniile de mijloc ale secolului trecut. Fantezia op. 8 se situează în zona marilor culmi ale creației pianistice românești reprezentate de creația lui George Enescu sau Constantin Silvestri; ale lui Bela Bartok sau Prokofiev, dacă extindem viziunea la nivel european. Iar aceasta dată fiind amploarea cuprinderii spirituale, consistența expresiei, dramatismul unei viziunii ce atinge limitele tragismului. Este viziunea artistului intelectual care, la fel ca și Enescu sau Honneger, s-a simțit atașat marilor comandamente dar și marilor drame ale epocii. Este un limbaj muzical propriu care, de o manieră originală, folosește elemente și modalități neoclasic-modale condiționate de vehemențele unui expresionism sui generis; aspect care nu maculează momentele de noblețe ale lucrării, dar atinge disperarea. Trebuie amintit, anvergura pianistică uriașă a acestui opus a fost magistral susținută de un tonus continuu, probat de acest minunat artist gânditor care este Viniciu Moroianu. Întregul program al serii de muzică poate fi apreciat drept model de recital cameral; o celebră sonată mozartiană, ultima sonată de Beethoven, au încadrat această capodoperă a creației pianistice românești și europene de mijloc de secol XX.
Pe ansamblu, Filarmonica bucureșteană rămâne una dintre puținele instituții de concert care promovează valorile naționale încadrândule cu pertinență contextului culturii de tradiție europeană.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara