Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Meridiane - Traduceri şi prezentare de Ion Pop de Ion Pop

Ca să ne amintim, la acest centanar Dada, de reţeta „pentru a face un poem dadaist”, propusă ludic de Tristan Tzara în Manifestul despre morul slab şi amorul amar din 1920, am ales din versurile scrise în acei ani câteva grupate în ciclul Maisons, inclus în volumul Cinéma calendrier du coeur abstrait maisons (Cinema calendar al inimii abstracte case), tipărit în 1920. Case, precizează Henri Béhar, editorul Operelor complete ale lui Tzara, sunt de citit aici ca în astrologie: căsuţe astrale corespondente personalităţii fiecărui personaj evocat: scriitorul german, simpatizant dadaist, Otto Flake, şi mult mai cunoscuţii camarazi de idei, Francis Picabia, André Breton, Philippe Soupault, Paul Éluard, Louis Aragon, prezenţi de altfel în titlurile poemelor. Faţă de culegerea de 25 de poeme din 1918, cea apărută peste doi ani pare mult mai constructivă, mai puţin perturbatoare şi „nihilistă”, ba chiar – cum, scrie Henri Béhar – exprimând toate „recenta cucerire a lui Tzara asupra forţelor de distrugere: prietenia, bucuria de a fi şi de a se exprima. VIAŢA” (v. notele la vol. 1 de Oeuvres complètes, Flammarion, Paris, 1975, p. 662). Lectura lor nu e, totuşi, deloc facilă, căci intervenţia destructurantă a expresiei e peste tot prezentă, propunând texte sfărâmate, de notaţie impresionistă şi transpunere metaforică adesea îndrăzneaţă, însă permiţând cu dificultate închegarea unui alt mesaj decât acela contestatar, cu impulsuri, din loc în loc, coagulante, în spaţiul cu distribuţie eteroclită de elemente, la modul „simultaneist”. În fond, miza importantă e şi aici pe multiplicarea perspectivelor, a unghiurilor de vedere, a elementelor chemate să sugereze dinamica spiritului disponibil, deschis spre orice fulguraţie şi reverberare a lumii din jur. Trimiterea la tehnicile cubismului analitic poate fi un reper, şi o anume dispunere a „obiectelor” ca într-un tablou cu geometrii rotitoare sau explodate, de Picaaso ori Juan Gris, prezentă în secvenţe ale textelor de faţă, o pot argumenta. Câte o propoziţie „metapoetică” notată şi de H. Béhar, apare din când în când, precum: „îţi oferă un cuvânt de negăsit în larousse”, „noi încercăm lucruri nemaipomenite / miraje in quarto micrografii ale imaginilor şi sufletelor”, „nimicirea fostei frumuseţi & co”, „cavalcadă de miracole care să depăşească orice limbaj”. O trimitere la prietenul rămas acasă, Ion Vinea, a cărui culegere de poeme Păpuşa în mormânt (sau în „sicriu”), fusese anunţată într-o publicaţie Dada, însă fără urmări practice, e sugestivă şi ea sub acest aspect. Un vers vorbeşte despre o „scenă de ansamblu a tuturor senzaţiilor în sărbătoare” – şi poate e chiar formula ce caracterizează cel mai bine natura acestor cuvinte eliberate din frâie. Se practică în unele dintre rânduri şi jocurile fonetice, doar parţial transpozabile în traducere (de plidă: „vinul opac flake-n hamac”, „negustori de proiecţii scarabei cabraţi şi crabi”, „arp arcul şi barba cu barbă de arbore”), gratuităţi infantile ce spun ceva despre starea de destindere ludică dominantă. Câteva amintesc, pe de altă parte, de antipoetismele de tip Laforgue din poemele româneşti ale lui Tzara: „arhanghelii au şi ei nevoi scandaloase”, „încă un înger spart cade ca un excrement de vultur”... Una peste alta, „casele” de faţă (sunt douăsprezece în ciclul întreg, ca în zodiac) trimit doar cu o mare aproximaţie la figurile amicale evocate, lăsându-le în pulberea „stelară” în care orice se poate asocia cu orice, în virtutea unor stări de spirit dinamice, a spontaneităţii proclamate ca „singur zeu” şi într-un manifest Dada. Nu atât stelele fixe înrămând destine îl interesează pe poet, cât roiurile astrale ale unor imagini în mişcare, ce pot traduce efervescenţa imaginaţiei şi energia discursivă care o însufleţeşte, bruscând tipare şi convenţii. Cititorul căutător de coerenţe comode va rămâne desigur cu mari frustrări, alţii vor gusta, poate, tocmai libertatea cuvintelor pornite spre ţinte pe care numai hazardul, niciodată abolit, le poate aproxima, cum anunţa încă Mallarmé în celebra sa „aruncare de zaruri”...

Tristan Tzara

Case

Casa Flake declanşaţi trâmbiţe anunţul vast şi hialin animale ale serviciului maritim
forestier aerostatic tot ce există încalecă în galop de limpezime viaţa
îngerul are albe şolduri (umbrelă virilitate)
zăpadă linge drumul şi crinul verificat virgin
3/25 altitudine un meridian nou trece pe-aici
arc destins al inimii mele maşină de scris pentru stele
cine ţi-a spus „spumă albă de prodigioase tristeţi-orologiu”
îţi oferă un cuvânt de negăsit în larousse
şi vrea s-atingă înălţimea ta

ce abur dintr-un tub de fulger l-împinge
pe-al nostru contra eternei pânze cu-atâtea forme
aici nu asasinezi oamenii pe terasele
ce se colorează cu perindarea intimă a lentorilor

noi încercăm lucruri nemaipomenite
miraje in-quarto micrografii ale sufletelor cromatice şi imaginilor
purtăm toţi zurgălăi-larmă pe care-i scuturăm
pentru sărbătorile majore pe viaducte şi pentru animale

turnură a unui dans în octavă pe meteor şi vioară
jocul de oglinzi anul ce trece
să bem o duşcă îs frate-tu nebunu’
cerneală cerească lac de hidromel
al vinului opac flake-n hamac

practică ofrandă calmă şi roditoare
el zgârie cerul cu unghiile
şi zgârie-norul nu-i decât umbra lui
în halat de casă

anul va fi printre palmieri şi bananieri ţâşniţi din nimbul din cuburi de apă
simplă productivă vastă muzică izvorând ajunsă cu bine în port
şi pâinea stacojie la viitorul multiplu anotimp
vechi gravuri colorate de regi la vânătoare frumuşel colorate
pipă şi box în vasul sub asul de pică piuind cu
păsările şi nudurile proaspete cu un vapor sprinten în ciocul
stâncii motor cu scântei de veşti bune turnul eiffel cântă la vioară
aici fiecare scaun e moale şi confortabil ca un episcop
întreprindere de-ascetism călugări garantaţi la toate preţurile-doamnelor aici
casa flake


Buletin

lui Francis Picabia

cine sare
cu mari şi mici idei de la new york la bex
a b spectacol
pentru nimicirea fostei frumuseţi & co
pe culmea acestui radiator inevitabil
noaptea-i amară 32 hp de sentimente izomere

sunete ascuţite la montevideo suflet dezumflat în anunţuri oferit
vântul printre telescoape a înlocuit copacii de pe bulevarde
noapte etichetată prin gradaţiile vitriolului
la mirosul de cenuşă rece vanilie sudoare menajerie
trosnituri ale arcurilor
se tapisează parcurile cu hărţi geografice
stindardul pune cravată
împunge văile de gutapercă
54 85 14:4 formulă de cugetat
închide pulsul laborator al curajului la orice oră
sănătate stilizată cu sânge neînsufleţit de ţigară stinsă
cavalcadă de miracole care să depăşească orice limbaj
din borneo se comunică bilanţul stelelor
în folosul tău
posomorât cortegiu o mecanică a calendarului
în care cad fotografiile sintetice ale zilelor
„păpuşa în mormânt” (ion vinea ochi de clorofilă)
a 5-a crimă la orizont 2 accidente cântec pentru vioară
violul sub apă
şi trăsăturile ultimei creaţii a fiinţei
biciuind strigătul


Nobleţe galvanizată

André Breton

mă sterilizez mască lentă lămâie clopot
vultur se culcă
dacă sparg vasul cosesc păsările de extaz fix
printre fructele vitezei cântă exersează incandescenţa tridentului
căldura iese adoarme ghirlanda cuielor
ieşi mic automobil
asfalt fecundat din greu
cu scris de alge şi de vene de vampir
şi săgeata atrage ploaia
sau ghirlanda de clovni în vară şi-n cap

monstru de mare cu decoraţii de fier de struţ
fierăstraie de pachebot gâdilă oasele de porţelan
scenă de ansamblu a tuturor senzaţiilor în sărbătoare
în evantai de sticlă pentru gingăşiile exprimabile


Deraiere

Soupault

maşinist de umbre boreale cunoscute
efigia împăratului ne trimite săgeţi sau instrumente de pescuit
arhanghelii au şi ei nevoi scandaloase
amintire colectivă şi parazit fântâna în cutie
negustori de proiecţii scarabei cabraţi şi crabi
între taur şi şarpe e crinul iarnă ţeavă şi ambalajul


Coada diavolului este o bicicletă

Éluard

muşcătura ecuatorială în stânca învineţită
împovărează noaptea miros intim de leagăne amoniac
floarea e un reverber păpuşă ascultă mercurul urcând
ce-arată moara de vânt atârnată de viaduct

alaltăieri nu e ceramica crizantemelor care
întoarace capul şi frigul
ora a sunat în gura ta
încă un înger spart cade ca un excrement de vultur
întinde acolada peste deşertul veşted
zdrenţe de urechi roase lepră fier


Casa Aragon

arp şi arborele cu barbă
învie în noaptea liberă
în ediţia specială australiană pentru buzunarele cangurului

arp şi barca cu arc
se înrămeză pentru semiramida
arp arcul şi barba cu barbă de arbore
ronţ-cronometru

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara