Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Meridiane de ---

„Vânătoarea limbii latine“

Este titlul unui articol al lui Emmanuel Davidenkoff din „L’Express”, 25-31 martie, din care cităm: „Alea jacta est! Reforma colegiului (francez – n.n.) riscă să dea o lovitură mortală studiului limbilor şi culturilor Antichităţii […] De-a lungul unui secol, procentul bac-ului literar a trecut de la 80% la 10%. Explicaţiile prăbuşirii umanioarelor sunt multiple: dezvoltarea şcolilor de ingineri şi a filierelor tehnologice; concurenţa bac-ului economic creat la sfârşitul anilor 1970; apariţia câtorva sute de şcoli de comerţ sau de ingineri, care au absorbit totalitatea fluxului de elevi din clasele pregătitoare economice şi ştiin- ţifice, în vreme ce clasele pregătitoare literare şi-au rezervat mai puţin de 5% din candidaţii la Şcoala Normală Superioară. Ca s-o spunem pe-a dreaptă: raportul costuri-avantaje al studiilor literare este astăzi cel mai defavorabil din întregul sistem educativ.” La noi cine face astfel de studii de impact?


Educaţie şi cultură

În numărul următor, de la începutul lui aprilie, al hebdomadarului francez „L’Express”, Julien Dray, fost comunist, actualmente militant socialist în partida preşedintelui Hollande, vechea lui cunoştinţă, pe care totuşi nu se sfieşte să-l critice, vede dezvoltarea Franţei ca pe una strict legată de educaţie şi de cultură. Cităm: „Educaţia şi cultura trebuie să se afle în centrul luptei stângii politice. Stânga înseamnă şcoală, loc de promovare socială, nicidecum asistenţă; un loc al educaţiei, nicidecum doar unul al formării profesionale. Trebuie să revenim la umanioare. Să predăm istoria, nicidecum să inventăm cursuri de religie. Stânga trebuie să bugeteze cultura, cu atât mai mult în perioadele de criză, şi nu ca pe un exerciţiu de suflet, ci ca pe unul economic. «Dacă socotiţi că educaţia costă scump, spunea Abraham Lincoln, încercaţi ignoranţa». Ea este cea care hră- neşte violenţa mafiotă şi integristă. Şcoala trebuie să devină a doua casă a copiilor”. Ehei, tot elefanţii marxişti!


Din nou despre romanul poliţist

În toată lumea, voga romanului poliţist (policier, în franceză, polar sau thriller, în engleză) face ravagii. Cu excepţia României. Înainte de 1989, am avut trei (!) romane cu adevărat valoroase de acest fel, datorate unor scriitori care nu erau neapărat interesaţi de genul ca atare: Animale bolnave de Nicolae Breban, Duminica mironosiţelor de Dana Dumitriu şi Zile de nisip de Bujor Nedelcovici. Cei câţiva autori „specializaţi” în astfel de romane sunt lipsiţi de valoare. În SUA, Anglia, Italia, Franţa şi în alte ţări apar mii de romane poliţiste, au loc simpozioane tematice, iar vânzările întrec toate recordurile în materie. Presa franceză a sărbătorit 70 de ani de la inventarea (28 iulie 1945) de către Marcel Duhamel a celebrei „Série noire” de la Editura Gallimard. Istoria acestei prime colecţii de policiers a fost scrisă de câteva ori, în cărţi citite de toată suflarea literară franceză. Duhamel era un actor de mâna a doua, celebru mai degrabă pentru mustaţa lui caraghioasă decât pentru roluri, devenit un harnic traducător. Romanele cu care a început erau, stilistic şi prin conţinut, à l’américaine, deşi, în fapt, englezeşti, autori, Cheyney şi Chase. Americanii au venit şi ei în curând pe piaţă. Tirajele sunt iniţial minime: 2000 de exemplare. Şi nu mai mult de două titluri pe an. Se ajunge repede la peste 30.000 de exemplare, câte două titluri pe lună. În 70 de ani, vor vedea lumina tiparului aproape 3.000 de titluri. În milioane de exemplare. Critica le ignoră la început. Tot scriitorii sunt cei care le fac reclamă şi le impun.


11.000 de ani de civilizaţie

Distrugerile de la Mossul, despre care am scris, nu sunt singurele care au alarmat opinia publică mondială. Fosta Mesopotamie, leagăn al civilizaţiei mondiale, este în pericol. Şi nu de azi, de ieri. În 1999, americanii au instalat o bază militară pe ruinele vechiului Babilon, iar în 2003, Muzeul Naţional din Bagdad a fost jefuit. În 26 februarie 2015, a fost rândul Mossulului. Imaginile puse pe site de djihadiştii statului islamic au făcut înconjurul lumii. Au urmat buldozerele de la Nimrud, capitala asiriană din secolul IX înainte de Christos, pe 5 martie, dezastrul de la Hatra (secolul I av.Chr.), iar pe 8 martie cele de la Khorsabad şi Ninive, ultima capitală asiriană. Întrebarea pe care şi-o pun specialiştii este, conform reportajului din „Le Monde” din 19 martie, ce va mai rămâne din cea dintâi civilizaţie a lumii, care a descoperit scrisul, roata, statele-cetăţi, prima bibliotecă universală, primul cod de legi, anul de douăsprezece luni, cercul de 360° şi altele.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara