Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Meridiane de ---

Preţul celebrităţii

Roberto Saviano e o vedetă a literelor italiene, atîta doar că celebritatea nu i-o invidiază nimeni, căci scriitorul născut în 1976 nu mai e de mult un om liber, fiind silit să trăiască ascuns în case pe care le schimbă periodic, şi asta numai după ce a anunţă mai întîi autorităţile statului. Cauza stă în romanul Gomorrha, publicat în 2006, unde Saviano, absolvent al Facultăţii de Filosofie din Napoli, denunţa reţeaua Mafiei locale. Deşi cartea pare o ficţiune, personajele şi datele sînt luate din realitate, căci Saviano a lucrat la negru în timpul studenţiei în oraşul napolitan, avînd prilejul să cunoască filiera membrilor din Camorra, numele italian al Mafiei. În 2013 Saviano a publicat romanul Zero, zero, zero, iarăşi o carte în care ficţiunea e pretext pentru descrierea realităţii, de data aceasta tema fiind comerţul internaţional de droguri, flagel pe care autorul îl consideră motorul globalizării. Romanul nu a avut succesul primului, la asta adăugîndu-se vocile tot mai numeroase care îl învinuiesc pe Saviano de... plagiat, italianul fiind bănuit că a folosit surse gazetăreşti cărora nu le indică numele, de unde a extras informaţii pe care singur nu le putea obţine. Mai mult, celebritatea pare să i se fi urcat la cap, dovadă uşurinţa cu care Saviano declară că: Sînt un simbol ce trebuie distrus! Simbol sau nu, Saviano nu apare în public decît însoţit de gărzi de corp, nici un patron de restaurnat nedorindu-şi-l client. De cum Saviano se iveşte într-un local, teama ca edificiul să sară în aer creşte exponenţial, mai ales cînd episodul se petrece într-un orăşel din Sicilia.


Campionul presei bulevardiere

De curînd a murit Hellmuth Karasek, campionul foiletonului comic din presa germană. Născut la Brünn în 1934, Karasek a avut o copilărie zbuciumată, fiind înrolat în Hitlerjugend în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, pentru ca după 9 mai 1945 să se refugieze în landul Sachsen- Anhalt. A studiat Germanistica şi Istoria la Tübingen şi, dovedind de timpuriu înclinaţie pentru scris, a intrat în breasla gazetarilor culturali. A fost 20 de ani şeful departamentului de cultură al revistei Der Spiegel şi a colaborat decenii la rînd la ziare sau hebdomadare precum Tagespiegels şi Die Zeit. Deşi la început cunoscătorii i-au prezis o carieră de critic literar, temperamentul lui Karasek a hotărît altfel, firea lui mucalită predestinîndu-l paginilor bulevardiere. Inteligent dar frivol, cult dar sarcastic, Karasek a devenit prototipul ziaristului în stare a provoca amuzament într-o singură coloană de ziar, poantele lui fiind căutate tocmai pentru uşurinţa cu care descreţeau frunţile cititorului. Ironia muşcătoare cu care persifla cultura germană i-a plăcut cu precădere lui Marcel Reich Ranicki, care l-a cooptat în echipa Cvartetului literar, emisiune culturală pe postul de televiziune SRF, unde şarjele lui Karasek aveau darul de a destinde atmosfera atunci cînd discuţiile critice o luau pe un făgaş spinos. În vîrstă de 81 de ani, Hellmuth Karasek a murit pe 21 septembrie.


Varujan Vosganian – preşedinte al Consiliului Internaţional al Festivalului „Arca literară“ din Erevan

Festivalul de Literatură „Arca literară”, aflat la cea de-a şaptea ediţie, a avut loc între 21 şi 28 septembrie la Erevan, capitala Armeniei.
Odată cu această nouă ediţie, Ministerul Culturii, organizator al evenimentului, a decis înfiinţarea unui consiliu internaţional format din scriitori ai Diasporei armene, care să ofere prestigiu festivalului şi să-i asigure reprezentarea internaţională. Preşedinte al acestui consiliu a fost desemnat scriitorul român de origine armeană Varujan Vosganian.
Cartea şoaptelor, de Varujan Vosganian, a cunoscut până în prezent numeroase traduceri: două ediţii în limba germană, tot atâtea în armeană (Editura Uniunii Scriitorilor şi Editura Antares), precum şi ediţii în limbile spaniolă, italiană, franceză, suedeză, ebraică, bulgară, maghiară, poloneză şi portugheză (braziliană). Fragmente din roman au fost, de asemenea, traduse şi publicate în limbile engleză, rusă, ucraineană, arabă, turcă.
Festivalul Internaţional de Literatură din Erevan a desemnat drept cărţi ale manifestării: Cartea şoaptelor, de Varujan Vosganian, alături de romanul The Sandcastle Girls, aparţinând scriitorului american Chris Bohjalian, dedicând acestor două volume evenimente speciale.


Biblioteca virtuală

Le Nouvel Observateur înregistrează o nouă tendinţă, îmbucurătoare, care pune tehnica la lucru în folosul lecturii. Booxup este o aplicaţie prin care cei înscrişi pot schimba cărţi, în funcţie de interesele lor de lectură. Pe această platformă se poate şi discuta, sau se propun teme de dezbatere, de pildă soarta unui personaj dintr-un roman recent. Fiecare utilizator îşi constituie un profil, ca pe mult mai celebrul Facebook, şi îşi poate strânge cărţile preferate într-o bibliotecă. Aplicaţia, constată cei de la NouvelObs, prinde la public: lansată în martie anul trecut, număra deja cam 10.000 de utilizatori, care au selectat aproape 30.000 de cărţi. La mai multe!


Cancerul în literatură

Adevenit o modă macabră ca scriitorii să-şi anunţe public cancerul cu care i-a lovit destinul. Gestul nu ştim dacă slujeşte creşterii moralului, dacă e o simplă spovedanie sau o facilă tactică de a atrage atenţia. La sfîrşitul lunii septembrie, Peter Esterhazy, aflat la Tîrgul de Carte de la Göteborg, şi-a încheiat şedinţa de lectură publică cu vestea că are carcinom de pancreas. Cum prognosticul bolii e sumbru, Esterhazy merită toată compătimirea, chiar dacă divulgarea unei maladii care în fond îl priveşte numai pe suferind e o indiscreţie pe care un artist cu talentul lui o putea evita.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara