Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Meridiane de ---

Războiul prin lentilă

La Editura Suhrkamp din Berlin a apărut în 2015 romanul Im Frühling sterben (Să mori primăvara), semnat de scriitorul german Ralf Rothmann. Romanul înfăţişează destinul a doi tineri de 17 ani, din Germania de Nord, care sunt înrolaţi silit în 1945, în ultimele luni ale conflagraţiei mondiale. Unul (Walter Urban) are o soartă mai blîndă, ajungînd şofer într-o unitate de logistică, pe cînd celălalt (Friedrich Caroli) nimereşte pe front. Nesuportînd cruzimea încleştării, Friedrich dezertează, este prins şi condamnat la moarte de un tribunal militar. Jocul stupid al împrejurărilor îl aduce pe Walter în plutonul de execuţie destinat lui Friedrich, ca într-o tragedie absurdă în care toate personajele sfîrşesc rău. Romanul surprinde ultimul an de război în Ungaria, unde ofiţerii nu-şi mai pot motiva soldaţii să atace decît ameninţîndu-i din spate cu grenadele. Cronicile de care a avut parte romanul pun accentul pe descrierea în detaliu a atrocităţilor de pe front, ochiul lui Ralf Rothmann împingînd pînă la pragul suportabilităţii acuitatea observaţiei. Romanul a fost considerat o „mecanică a morţii” ce se desfăşoară fără clemenţă peste capetele protagoniş tilor, la impresia macabră contribuind talentul lui Rolf Rothmann, pe care critica îl consideră un scriitor ce stăpîneşte cu adevărat limba germană. 


Interviuri atomice

La Editura Hanser Berlin (Berlin, 2015) publicistul german Klaus Scherer a publicat un volum de interviuri intitulat Nagasaki. Der Mythos der entscheidenden Bombe (Nagasaki. Mitul bombei decisive), prilejuit de împlinirea a 70 de ani de la detonarea celor două încărcături atomice asupra Japoniei. Interviurile sînt luate cu precădere supravieţuitorilor de la Hiroshima şi Nagasaki, publicistul urmărind să dea greutate unei interpretări bizare: cu sau fără bombe, Japonia se afla sub iminenţa capitulării, diplomaţii din jurul împăratului Hirohito purtînd deja tratative cu puterile aliate. Dar, cum constată critica de întîmpinare din Germania, Klaus Scherer s-a lăsat furat de elanul demonstraţiei, omiţînd cu bună ştiinţă o serie de indicii care dovedesc tocmai contrariul: că Japonia nu avea nici o intenţie de capitulare şi că doar trauma provocată de ivirea unei arme devastatoare i-a obligat pe militarii niponi să accepte că prelungirea războiului ar fi fost nimicitoare pentru ţară. Dar, dacă ignorăm fronda implicită din titlu, volumul poate fi citit ca un tulburător testimoniu despre suferinţa umană în cursul celui de- Al Doilea Război Mondial.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara