Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Meridiane de ---

Distopie neagră

În Germania, literatura prezentului capătă tot mai mult un accent apocaliptic, dovadă romanele apărute în ultima vreme, a căror atmosferă evocă, mai mult sau mai puţin sugestiv, sfîrşitul lumii. Exemplele în vogă sînt Winters Garten (Grădina de iarnă) de Valerie Fritsch şi Eigentlich müssten wir tanzen (De fapt trebuia să dansăm) de Heinz Helles. Criticii au găsit chiar un nume pentru acest gen romanesc cu tentă macabră: distopie neagră. Ultima apariţie a genului e semnată de scriitoarea Karen Duves şi poartă, lapidar, titlul Macht (Putere), fiind publicat de Editura Galiani din Berlin. Autoarea nu este defel o anonimă, în 2014 publicînd eseul Warum die Sache schiefgeht (De ce lucrurile merg prost), o diatribă la adresa politicii europene, în care, potrivit autoarei, psihopaţii şi egoiştii ne împing spre un viitor dezastruos. Acelaşi aer domneşte în romanul Putere, a cărui acţiune se petrece în 2031, într-un timp în care planeta se află pe marginea prăpastiei. Secetele, furtunile de nisip, inundaţiile şi incendiile se ţin lanţ, iar Germania e condusă de un guvern feminist şi pe deasupra ecologist, al cărui cancelar e Olaf Scholz, actualul primar al Hamburgului, un politician recunoscut pentru vederile radicale de stînga. Răspunzători pentru catastrofa ecologică sînt, în primul rînd, bărbaţii şi, în al doilea rînd, mîncătorii de carne. Nu-i nici o glumă, e chiar adevărul ficţiunii din volum. Mesajul e străveziu, semănînd cu un pamflet antimasculin turnat în formă romanescă. Pentru ca lucrurile se fie şi mai clare, protagonistul, Sebastian Bürger, e un psihopat cu înclinaţii sadice: îşi sechestrează soţia, fost ministru al Mediului, în pivniţa casei şi o maltratează spre a răzbuna bărbaţii de umilinţele la care au fost supuşi de guvernul feminist. Se înţelege, guvernul e tolerat la putere pentru simplul fapt că, sfîrşitul lumii fiind inevitabil, nici un bărbat nu-şi asumă răspunderea conducerii. Cu o alură tezistă evidentă, romanul se bucură totuşi de succes, nemţii trecînd printr-o perioadă cînd ficţiunile sumbre se bucură de mare căutare.


O descoperire arheologică neaşteptată

Un şcolar din Israel, în vârstă de numai 7 ani, a descoperit, în timp ce se afla într-o excursie pe muntele Tel Rehovot, o statuetă canaaneană veche de cca 3400 de ani.
Ori Greenhut, din Tel Teomim, se afla într-o vilegiatură cu câţiva prieteni, conduşi de tatăl unuia dintre ei, pe Tel Rehovot, munte din nordul Israelului cunoscut pentru tezaurele arheologice descoperite aici de-a lungul timpului. În timp ce urca pe munte, copilul a dat peste o piatră, care s-a mişcat, dând la iveală o statuetă acoperită cu noroi. Ridicând-o şi curăţând-o, Ori a constatat că este intactă şi pare foarte veche.
Acasă, părinţii săi au studiat statueta şi au înţeles că este vorba de o descoperire arheologică de mare valoare. Anunţată, Autoritatea Arheologică a Israelului a preluat statueta şi a constatat că este o reprezentare a zeiţei fertilităţii Ashtoreh, al cărei cult printre popoarele canaanene este atestat de Sfânta Scriptură. Conform profesorului Amihai Mazar, de la Universitatea Ebraică din Ierusalim, statueta, numită Teraphim, datează din secolele 15-13 î.C. şi provine din localitatea antică Rehov, care se afla sub autoritatea faraonilor egipteni.
Micul arheolog Ori Greenhut a primit, la şcoală, vizita specialiştilor de la Autoritatea Arheologică Israeliană, care i-au înmânat un certificat de apreciere a comportamentului său civic şi le-au explicat elevilor semnificaţiile statuetei.


Charlotte Brontë la National Gallery

National Gallery din Londra marchează aniversarea a 200 de ani de la naşterea scriitoarei Charlotte Brontë, printr-o amplă expoziţie conţinând obiecte care i-au aparţinut, desene şi manuscrise.
Expoziţia,care va fi deschisă până în 14 august, se concentrează asupra vieţii private a autoarei romanului Jane Eyre (1847). Sunt expuse manuscrise şi documente de epocă, scrisori, fragmente din jurnalul intim al scriitoarei, precum şi desenele ei, mai puţin cunoscute până acum.
Charlotte, cea mai mare dintre cele trei surori Brontë, a trăit între 1816 şi 1855 şi a ilustrat, prin opera ei, momentul de vârf al romanului englezesc. Ca şi surorile sale mai mici, a început prin a publica poezie sub pseudonim, pentru a trece apoi la roman. Primele două romane le-a publicat sub pseudonimul Currer Bell, apoi a trecut la numele său adevărat. A murit tânără, din cauza unei tuberculoze.
Expoziţia de la National Gallery readuce în atenţia publicului o personalitate artistică tipică pentru prima jumătate a secolului al XIX-lea, prin incursiunea în viaţa sa privată, aşa cum o dezvăluie obiectele scriitoarei, desenele pe care le făcea în timpul liber, corespondenţa şi jurnalul său intim. Vizitatorul va avea, astfel, posibilitatea să compare viaţa cotidiană a artistei cu universul romanelor sale, care surprind atât de bine dezvoltarea capitalismului englez şi transformarea socială prin care trece Marea Britanie, în urma industrializării şi a dezvoltării imperiului colonial.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara