Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Meridiane de ---

Întîmplări potrivnice

Pe 17 octombrie, în Sala Regală a Primăriei din Frankfurt, a avut loc decernarea Premiului Cărţii Germane, al cărui laureat a fost în acest an Bodo Kirchhoff, un romancier născut la Hamburg în 1948. Spre deosebire de celelalţi ani, cînd romanele s-au aflat în graţiile juriului, acum distincţia a fost acordată unei nuvele, Widerfahrnis, (Întîmplări potrivnice), ai cărei protagonişti, doi nemţi din Nord, pornesc într-o călătorie spre Sud, în virtutea unui imbold de peregrinare pe care îl regăsim, ca un laitmotiv, la mai toate generaţiile germane, de n-ar fi să amintim decît drumurile pe care Nietzsche şi Goethe le-au făcut pe tărîmurile italiene, sub imperiul unei atracţii ce ţine de un tipar de-a dreptul ancestral. În cuvîntul de mulţumire, Bodo Kirchhoff a declarat că: „este cu mult mai fericit decît lasă să se vadă pe chipul lui”, scriitorul fiind un introvertit cu temperament septentrional, tăcut pe dinafară şi dogoritor pe dinăuntru. Distincţia nu a stîrnit rumori sau reacţii de contestare, întrucît Kirchhoff e recunoscut ca un artist al cuvîntului căruia nimeni nu-i contestă harul. Spre deosebire de cazul recent al unui cîntăreţ pop, a cărui legătură cu literatura e atît de firavă că îţi trebuie mult umor să-l aşezi în rîndul scriitorilor, Kirchhoff e un nume consacrat. Dacă i se poate reproşa ceva sunt declaraţiile intempestive pe care le-a făcut în urmă cu cîţiva ani, cînd, într-un interviu apărut în revista der Spiegel din 2010, a mărturisit că la vîrsta de 12 ani, pe cînd era elev la Internatul Evanghelic din Bodensee, a fost abuzat sexual de către cantorul instituţiei. Mulţi l-au învinuit atunci de o dublă culpă: că pune umărul la campania de calomniere a Bisericii Lutherane şi că vrea să-şi sporească notorietatea pe seama unei ruşini infantile. Dar anii au trecut, zarva mediatică s-a stins, iar Kirchhoff a rămas cu nimbul intact la unui scriitor adevărat. Spre deosebire de cîntăreţul pop, al că- rui nume ne e jenă să-l trecem în rîndul literaţilor.


Varujan Vosganian, laureat al Marelui Premiu Angelus 2016

Sâmbătă seară, la Teatrul Muzical Capitol din Wroclaw, s-a desfăşurat Gala de acordare a Premiului Literar al Europei Centrale Angelus. Toate cele trei premii decernate în cadrul ceremoniei, Marele Premiu Angelus, Premiul Cititorilor „Natalia Gorbanevskaia” şi Premiul pentru Cea Mai Bună Traducere i-au revenit Cărţii şoaptelor, romanul lui Varujan Vosganian.
Acesta a fost tradus în poloneză de Joanna Kornas-Warwas şi publicat la Editura Ksiazkowe Klimaty, în 2015. Scriitorul şi traducătoarea au fost premiaţi de primarul oraşuluil Wroclaw, Rafal Dutkiewicz, şi de preşedintele juriului, prof. Mykola Riabczuk.
În finala din 2016 a prestigiosului premiu au intrat şapte scriitori: Varujan Vosganian (România), Cristian Teodorescu (România), Maciej Hen (Polonia), Anna Janko (Polonia), Kristina Sabaliauskaité (Lituania), Alvydas Šlepikas (Lituania) şi Vladimir Nekliajev (Belarus).


Rilke pe ritm de dans

La Tîrgul de Carte de la Frankfurt (19-23 octombrie 2016), ţara invitată de onoare în acest an este Olanda, ai cărei reprezentanţi, în semn de solidaritate cu rudele din Belgia, nu vor veni singuri, ci însoţiţi de artiştii din Flandra, drept care Tîrgul va găzdui două ţări, chiar dacă Flandra nu are rang de stat. Mirarea organizatorilor este însă alta: cea mai mare parte din membrii delegaţiei nu sînt scriitori, ci artişti din lumea spectacolului. Motiv pentru care teatrele din Frankfurt îşi vor deschide porţile pentru regizori, coregrafi şi dansatori flamanzi şi olandezi. Cei mai bine cotaţi sînt Anne Teresa de Keermaeker, o actriţă polivalentă al cărei talent îl va preschimba pe Rilke în pretextul unei încîntătoare demonstraţii coregrafice, dovadă dansul şi cîntecul cu care va însufleţi versurile poetului. Pe locul doi în preferinţele cunoscă- torilor este regizorul de teatru Jetse Batelaan, ale cărui puneri în scenă au delectat în anii trecuţi publicul german. Cum va decurge propriuzis Tîrgul de Carte, veţi afla din numerele viitoare.


Casa în care s-a născut Adolf Hitler va fi demolată

Autorităţile austriece şi-au anunţat intenţia de a demola casa din Brunnau-an-Inn, în care s-a născut Adolf Hitler.
Până aici, nimic neobişnuit. Recrudescenţa extremei drepte şi a antisemitismului, în Europa, cere măsuri dureroase, pentru a preveni posibilele derapaje. Casa natală a fostului Führer, ca şi alte relicve ale epocii naziste, riscă să devină un sanctuar al noii extreme drepte şi, în consecinţă, măsura demolării este logică.
Problemele încep de aici încolo. Autorităţile locale nu se înţeleg cu cele centrale în privinţa demolării, argumentând că în faţa casei se află un monument al victimelor nazismului, iar demolarea imobilului, aflat chiar în centrul localităţii, va afecta turismul, care reprezintă o importantă sursă de venituri. Sunt – în absenţa unei legi comprehensive de denazificare – şi considerente privind proprietatea clădirii, legislaţia austriacă nepermiţând confiscările de imobile şi măsurile abuzive.
Întrebarea e, însă, alta. De ce abia acum? De ce a trebuit să treacă 71 de ani de la sinuciderea lui Hitler şi înfrângerea nazismului, pentru ca această sinistră relicvă a nazismului să fie demolată? De ce nimeni nu a ridicat, până acum, problema acestui imobil care, fără să aibă vreo valoare istorică sau arhitecturală, a rămas în picioare, ca o tristă ruină a moralei strivite de Războiul Rece (în numele căruia denazificarea a fost abandonată, iar foştii nazişti şi rămăşiţele lumii lor au fost exoneraţi de răspunderi)?
Aşteptăm cu interes evoluţia acestei dezbateri, care traduce, de fapt, criza în care se află acum Europa, sfâşiată între corectitudinea politică stângistă şi brutalitatea unei extreme drepte care ameninţă valorile liberale ale Bătrânului Continent.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara