Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Meridiane de ---

Un muzeu al credinţei islamice la Mecca

Societatea „Mossessian Architecture”, creată la Londra în 2005 de către arhitectul francez de origine armeană Michel Mossissian, a câştigat concursul pentru conceperea clădirii Muzeului dedicat credinţei islamice de la Mecca, în Arabia Saudită.
Muzeul de la Mecca se va construi pe un teren aflat la o distanţă de 7 km de Marea Moschee, unde se află Kaaba, cel mai sfânt loc al lumii musulmane.
Construcţia va cuprinde un spaţiugalerie de 5.600 mp, care va adăposti expoziţii legate de practica Islamului şi a vieţii lui Mahomed. Ea va mai cuprinde un hol de primire, un auditorium, o bibliotecă, un spaţiu de învăţă mânt, o grădină pe acoperiş şi un restaurant.
„Noul muzeu va oferi o prezentare şi o reflectare a credinţei unui milion de musulmani care vizitează Mecca, venind din lumea întreagă, care până în prezent nu avea nicio instituţie culturală de acest fel, pentru diversificarea vizitării celui mai sfânt dintre oraşele musulmane”, se poate citi într- o declaraţie dată publicităţii de către societatea constructoare.
Firma lui Mossissian a făcut echipă cu studioul de arhitectură pentru expoziţii al Adelinei Rispal din Paris, angajându-se în concursul pentru proiectul muzeului. Tandemul a fost declarat câştigător.
Adeline Rispal a conceput un spaţiu vid în centrul structurii, pentru a reprezenta un „minaret virtual”, pe care vizitatorii vor urca, parcurgând expoziţiile.
Societatea „Mossissian Arhitecture” a realizat noua structură, concepând o rampă continuă pentru urcare în acest spaţiu, cu o spirală paralelă pentru coborâre.
„Deopotrivă circulară (asemenea sferei cereşti) şi în urcare (ca într-o călătorie spirituală), spaţiul central, reprezentând un minaret, cheamă comunitatea musulmană să depăşească valorile terestre prin intermediul credinţei lor, urmărind căutarea către recunoaşterea infinitului”, se mai explică în declaraţie.
În timpul urcării în spaţiu, de o parte şi de cealaltă a rampei, vor fi prezentate expoziţii şi proiecţii de filme.
În vârf, vizitatorii vor putea să acceadă într-o grădină climatizată, concepută pentru a fi folosită chiar în timpul căldurilor extreme din verile Arabiei Saudite.
Scara în spirală inferioară, care permite coborârea, va purta inscripţia celor 99 de nume ale lui Allah, vizibile de pe un spaţiu al galeriei de la parter.
Peretele exterior al muzeului va cuprinde câte o piatră provenită din fiecare ţară a lumii în care Islamul este o practică curentă. În interior se va folosi piatra Hidjazului din munţii învecinaţi Meccăi.
Mai aflăm că „în interior, roca va fi folosită pentru a crea firide şi socluri, cu care vizitatorii se vor întâlni în timpul urcării rampei. Acolo vor fi adăpostite prezentările care redau istoria vieţii Profetului şi vor îmbogăţi înţelegerea Islamului”. (Madeleine Karacaşian)


Artă în locul ruinelor

Acum 71 de ani, în noaptea de 13 spre 14 februarie, aviaţia angloamericană a început un bombardament de trei zile ce avea să intre în anale ca simbol al cruzimii gratuite. Oraşul Dresda, lipsit de apărare antiaeriană şi găzduind refugiaţi germani din ţările esteuropene, a fost o ţintă menită a demoraliza populaţia. Peste 90% din centrul oraşului a fost distrus, peste 80 de mii de locuinţe au fost spulberate. În urma raidurilor, au dispărut 30 de bănci, 670 magazine, 30 hoteluri, 60 clădiri administrative, 3 teatre, 19 cinematografe, 10 biserici, 19 spitale, 40 şcoli, 5 consulate. Cît despre numărul morţilor din populaţia civilă, cifrele variază: istoricii germani vorbesc de 300 000 de victime, cei englezi de 100 000. Biserica Frauenkirche, emblemă a goticului saxon, a dispărut, iar din Residenzschloss, aflat în complexul arhitectural Zwinger, nau mai rămas decît structurile de rezistenţă. Cîtă vreme RDG s-a aflat sub influenţă rusă, în centrul Dresdei s-au ridicat edificii hidoase după model comunist, încercările nemţilor de a reface centrul vechi lovinduse de un refuz ferm. Dar după unire semnele reabilitării au apărut cu repeziciune. Astăzi Frauenkirche tronează intactă în Neumarkt (Piaţa nouă), de parcă acolo s-ar fi aflat mereu, iar Zwinger-ul a fost refăcut cu migală la scara iniţială. Anul acesta nemţii vor inaugura încă şapte galerii în Residenzschloss (Palatul regilor saxoni) din Zwinger. Cele şapte galerii, reunite sub titlul „Weltsicht und Wissen um 1600” (Viziune asupra lumii şi ştiinţă în jurul anului 1600), vor cuprinde expoziţii de arme medievale, numismatică, stampe, fotografii, pictură, ştiinţă renascentistă. Iată ce înseamnă să ai spirit conservator.


Cartea, „duşmanul poporului“

Cei care sperau că „Primăvara arabă” va transforma ţările arabe în democraţii occidentale au suficient de multe motive să regrete entuziasmul factice din urmă cu câţiva ani. Nu numai că nu s-a instalat nici un fel de democraţie, dar toate ţările cuprinse de febra „revoluţiilor” fie s-au transformat în teren de luptă între diferite facţiuni mai mult sau mai puţin islamiste (Libia, Siria, Yemen), fie au recurs la dictaturi, spre a contracara alunecarea către fundamentalismul islamic (Egipt, Bahrein). Islamizarea şi radicalizarea societăţii arabe este, însă, evidentă şi trădează eşecul modernizării începute după decolonizare.
O dovadă recentă în acest sens o constituie scandalul iscat la Târgul de Carte de la Cairo de publicarea în limba arabă a cărţii Nopţi arăbeşti. com, aparţinându-i publicistului israelian Jacky Hugi, unul dintre cei mai competenţi specialişti din Israel în materie de studii arabe.
Cartea lui Hugi este o analiză a societăţii egiptene de azi, în special la nivel social şi politic. Fără să fie anti-arabă (dimpotrivă, autorul este un specialist eminent şi un promotor al valorilor Egiptului în Israel), cartea a stârnit, după traducerea ei cu ocazia Târgului de Carte de la Cairo, de anul acesta, un imens scandal. Mohamed al-Masoud, membru al Parlamentului egiptean, a cerut oficial Ministerului Culturii să analizeze... conţinutul cărţii şi a condamnat prezenţa ei între cărţile expuse la târg. „Prezenţa cărţii israeliene constituie o normalizare a relaţiilor cu inamicul sionist (?!)”, a declarat apilpisitul deputat, ales democratic (!), ca urmare a „Primăverii arabe”. El a mai cerut – conform cotidianului israelian „Yedioth Aharonoth” (ediţia electronică din 6 februarie a.c.) – ca toţi cei responsabili de prezenţa cărţii la târg să fie traşi la răspundere. Aceasta, în Egipt, una dintre puţinele ţări arabe care întreţin relaţii diplomatice normale cu Israelul...
Cartea rămâne, iată, un perpetuu duşman al tuturor celor care mizează pe ignoranţă spre a se menţine la putere. Iar cine crede că alegerile libere reprezintă soluţia automată a tuturor problemelor, se îmbată cu apă rece. E nevoie de educaţie, de timp şi de... carte, pentru ca democraţia să devină o realitate.


Un festival al culturii cărţii

Deşi nu face parte din Uniunea Europeană, Serbia e un stat european. Creativitatea oamenilor de cultură sârbi – dintre care unii, ca Emir Kusturica sau Goran Bregovic, sunt vedete internaţionale – rămâne remarcabilă, în pofida diminuării resurselor, iar unele dintre instituţiile culturii sârbe, cum ar fi Târgul de Carte de la Belgrad, sunt adevărate modele europene în materie, mai ales pentru ţările vecine.
O nouă iniţiativă atestă faptul că în Serbia există o reală cultură a cărţii. La Centrul Cultural din Belgrad se va organiza, între 29-28 februarie, un foarte interesant Festival al Cărţii. Manifestarea (care nu se confundă cu un târg de carte) va reuni circa 30 de edituri din Serbia, cunoscute pentru calitatea selecţiei lor editoriale, cu accentul pe titluri de valoare, din bibliografia internaţională, cu precădere în d o m e n i i l e ştiinţelor sociale, umaniste şi economice.
Scopul festivalului (care, după cum declară organizatorii, se va ţine anual) este de a promova calitatea în actul editorial, titlurile de valoare şi perspectivele multidisciplinare, considerate fundamentale pentru progresul culturii şi al societăţii. Manifestarea nu va favoriza elementul comercial şi editurile, cum fac târgurile, ci cartea şi însemnătatea ei culturală.
În cadrul Festivalului Cărţii vor fi organizate şi două paneluri de discuţii: Secretele intrării în bibliotecă, destinat analizării circuitului complex prin care cărţile ajung în bibliotecile publice, şi Educaţia tranziţiei.
Un juriu profesionist va premia trei cărţi expuse în cadrul festivalului, alese pe criteriile contribuţiei ştiinţifice la progresul editologiei, al inovaţiei şi, respectiv, al utilităţii sociale.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara