Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Memorialistica şi literatura Primului Război Mondial Paralelisme şi disonanţe de Doina Condrea Derer

Simpozionul astfel intitulat, din 8-9 octombrie a.c. ţinut la Universitatea din Padova, apoi în Sala Marian Papahagi, din „Casa română/Iorga”, excelent organizat de ICR din Venezia, condus de tînărul istoric Rudolf Dinu, de Asociaţia Italiană a Româniştilor (A.I.R,) şi de Departamentul de Studii Lingvistice şi Literare al Universităţii padovane a debutat cum nu se putea mai bine cu conferinţa Romanian’s Role in the First World War a binecunoscutului istoric american Keith Hitchnis. Cu o zi mai înainte, în sediul aceluiaşi Institut Român a avut loc, printr-o atentă planificare, lansarea consistentului volum al acestuia Romania, storia e cultura, tradus de Piero Budinich, cu o postfaţă de Alberto Basciani pentru Editura Beit. Competenta prezentare a cărţii a fost făcută de Profesorul Marco Dogo de la Universitatea din Trieste, care, prin întrebările adresate, a dat naştere unor discuţii cu miez.

Literatura mărturiilor din Marele Război, de o mare întindere, cum a arătat documentat Marco Mondini de la Institutul de Istorie Italo-Germanică din Trento, atrage atenţia şi prin varietatea concretizărilor ei. Este vorba de documente orale şi scrise, cu precădere scrisori şi cărţi poştale, precum cele ale transilvănenilor, prezentate de Nicolae Constantinescu, ale soldaţilor de pe frontul francez, italian şi român, comentate de Lorenzo Renzi, ale combatanţilor noştri, cu reverberaţii dincolo de front, semnalate de Ion Bulei, ale celor păstrate în fondurile AIEF, spoliate de Laura Jiga Iliescu, sau din culegerea în proză şi versuri a filologului, cenzor militar de ocazie, Mihai Costăchescu, scoase la lumină de Dan Octavian Cepraga. Li se adaugă corespondenţa unor celebrităţi, precum cea a lui Tristan Tzara cu futuriştii antimarinettieni, pe de o parte, cu Apollinaire, pe de alta, adnotată de Emilia David; dar şi imponentul corpus de memorii, între care cele ale lui Sextil Puşcariu examinate, separat, de Mihai Nicoară şi de Ion Simuţ.

Coincidenţele şi/sau disonanţele din proza parţial autoreferenţială – amintiri ori însemnări diaristice –, datorată unor autori diferiţi, au reţinut de asemenea atenţia: C.E. Gadda vs. Ardengo Soffici, depistate de Oana Boşca-Mălin, acelaşi Gadda vs. G. Topîrceanu, semnalate de subsemnata.

Tabloul a fost completat aducându-se în discuţie mărturiile unor străini prezenţi pe meleagurile noastre în anii războiului. Au făcut-o Aurora Firţa, referindu-se la mai puţin cunoscutul Guelfo Civinini, şi Constantin Ardeleanu, oprindu-se asupra unei părţi din memorialistica britanică.

În schimb, Roberto Scagno s-a concentrat pe chestiunea patriotismului şi etnonaţionalismului în literatura şi amintirile românilor accentuată de Primul Război Mondial, în timp ce Adrian Niculescu a reluat întrebarea privind folosul crâncenei conflagraţii.

De la texte beletristice au pornit Florica Ciodaru Couriol (în speţă, versurile în bătaia gloanţelor de Camil Petrescu), Jean Louis Couriol, plasând în context european nuvela Iţic Strul dezertor şi Alexandra Vrânceanu, comparînd textele Hortensiei Papadat-Bengescu cu ale contemporanelor Ada Negri şi Matilde Serao. Istoricul Gheorghe Negustor a pus în oglindă literatura consacrată subiectului în Transilvania şi în Regat.

În perspectivă diacronică, sistematizînd, Toader Nicoară a urmărit parabola percepţiei morţii de la începutul pînă la sfîrşitul luptelor. Semnificaţiile divergente şi mesajele subliminale ale monumentelor închinate luptătorilor au fost dezvăluite de Andi Mihalache, în vreme ce Marinella Lorinczi s-a restrîns la exemple.

Ca un inspirat corolar s-a plasat poezia pacifistă a lui Tristan Tzara, Cântec de război, citită în română şi în reuşita-i transpunere în italiană de Bruno Mazzoni, aşa cum figurează, alături de versurile altor 52 de autori, în volumul, cu textele în original şi în italiană, La guerra d’Europa 1914-1918 raccontata dai poeti, nottetempo, 2015.

La ţinuta academică a simpozionului au contribuit substanţial, alături de specialiştii consacraţi, tinerii noştri istorici şi literaţi, îmbucurătoarea surpriză a evenimentului.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara