Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

din Arhiva CNSAS:
„LOTUL” RUGUL APRINS 1996: RECURSUL ÎN ANULARE ADMIS de Ioana Diaconescu

În cursul anului 2013 publicam în România literară Sentința nr. 125 din 8 noiembrie 1958(extrasă din Dosarul Pșenalț nr. 202 „Teodorescu Alexandru și alții“ în 11 volume), prin care era condamnat la închisoare întregul grup de la Mănăstirea Antim, sentință hotărîtă de Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare- Colegiul de Fond. Dosarul nr. 2164/1958 se închidea în ședința din 29 noiembrie 1958 cînd inculpații vor fi acuzați , aproape în totalitate, de „crimă de uneltire contra ordinei sociale și pentru crimă de activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare“.
Astăzi dau spre publicare recursul în anulare, declarat la sfîrșitul anului 1995, de către Procurorul general Vasile Manea Drăgulin, împotriva Sentinței 125 din 8 noiembrie 1958 „privind pe Teodorescu Alexandru și alții în vederea judecării”.
Recursul a fost judecat la Curtea Supremă de Justiție, Secțiile unite, și hotărîrea de anulare pronunțată în ședință publică pe 8 aprilie 1996, prezente fiind și prin semnăturile aferente, Curtea Supremă de Justiție, cu secțiile civilă, penală, de contencios administrativ, precum și cu secția militară, sub judecata și semnătura a 30 de judecători. (I.D.)

Dosar P 202, volumul 11 „Teodorescu Alexandru și ceilalți”/fila următoare/ Dosar /România
Curtea Supremă de Justiție / Secții unite
Termen 12 februarie 1996
T 8 aprilie 1996
Dec[embrie] 16/1996
Dosar nr. 32/20 noiembrie 1995 /995
Intim.inculpații: Teodorescu Alexandru/ Rădulescu Nicolae ș.a.
Dosare 2164/958 – Trib[unalul]Milit[ar]Regiunea a II-a Militară
546/958 – T.I. – C.M ./ P 202/11
Recurs în anulare
Art.209 pct.2 lit.b alin.ultim /C[ondamnare] pen[ală]ant[erioară]
Fila următoare (olograf): Comunicat la Trib[unalul]Militar Terit[orial] Buc[urești]
S.A.J. (9 buc.)
Fila 1
Ministerul Public
Primit la 20 noiembrie 1995
Parchetul General de pe lîngă Curtea Supremă de Justiție
Completul (necompletat)
Secția Judiciară
Termen 12 februarie 1996 (olograf)
Nr.21953/7292/P/95
Cu citație(olograf)
Președinte (indescifrabil)
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
Vă trimitem în dublu exemplar, recursul în anulare declarat împotriva sentinței nr. 125 din 8 noiembrie 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare – Colegiul de fond și deciziei nr.42 din 21 ianuarie 1959 a Tribunalului Suprem – Colegiul Militar, privind pe Teodorescu Alexandru și alții, în vederea judecării.
De asemenea vă trimitem dosarul penal nr.2164/1958 al Tribunalului Militar al Regiunii a IIa Militare – Colegiul de fond și nr. 546/1958 al Tribunalului Suprem – Colegiul Militar.
Rugăm ca după soluționarea recursului în anulare să fie restituite dosarele respective, care constituie Fond Penal nr. 11368 (volumele 1-4), Serviciului Român de Informații – UM 05045 – București, în referire la numărul acestuia 6 / VA / 346444 din 26 aprilie 1994.
Procuror șef secție,
(semnat indescifrabil)

Fila 2
Către Președintele Curții Supreme de Justiție
În baza art. 409 și art. 410 alin.1 partea I pct.2 din Codul de Procedură Penală și art. 25 lit. c. din Legea nr. 56/1993, declar recurs în anulare împotriva sentinței nr. 125 din 8 noiembrie 1958 a Tribunalului Militar a Regiunii a II-a Militare – Colegiul de fond și deciziei nr. 42 din 21 ianuarie 1959 a Tribunalului Suprem - Colegiul Militar.
Motivele sunt următoarele:
Tribunalul Militar al Regiunii a II-a Militare – Colegiul de Fond, prin sentința menționată, a condamnat, printre alții, pe inculpații:
TEODORESCU ALEXANDRU (zis Sandu Tudor născut la 22 decembrie 1896, cu domiciliul în Schitul Rarău, județul Suceava, stareț, fost publicist) la 25 ani temniță grea și 10 ani degradare civică pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale și 15 ani detențiune riguroasă pentru infracțiunea de activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare, prevăzute de art. 209 pct.1 și respectiv art. 193 alin. 2 din Codul Penal anterior;
FĂGEȚEANU ALEXANDRU (fiul lui Mihail și Aurora, născut la 16 noiembrie 1912 în comuna Deleni, Republica Moldova, domiciliat în comuna Moara Săracă, licențiat în drept, preot) la 20 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale și 20 ani detențiune grea pentru infracțiunea de activitate intensă contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare prevăzute de art. 209 pct. 1 și respectiv, art. 193 alin. 2 din Codul Penal anterior;
GHIUȘ VASILE BENEDICT (fiul lui Constantin și Elena, născut la 21 octombrie 1904 în comuna Pufești raion Adjud, domiciliat în București, Intrarea Patriarhiei nr.7, preot ) și
BRAGA ROMAN (fiul lui Cosma și Maria, născut la 2 aprilie 1922 în comuna Condrița, Republica Moldova, domiciliat în Iași str. Ștefan cel Mare nr.46, licențiat în teologie, călugăr) la cîte 18 ani muncă silnică și la 10 ani degradare civică pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 pct.1 din Codul penal anterior;
BOGHIU SERGHIE SOFIAN ( fiul lui Ioan și Alexandra, născut la 7 octombrie 1912 în orașul Bălți, Republica Moldova, licențiat în filosofie și absolvent al Academiei de Belle-Arte, domiciliat la Mănăstirea Plumbuita, călugăr – pictor) și
DUBNEAC FELIX ( fiul lui Daniel și Ștefania născut la 29 iule 1912 în comuna Voloavele, Republica Moldova licențiat în teologie și filosofie și absolvent al Academiei de Belle-Arte., călugăr-pictor domiciliat la Mănăstirea Plumbuita) la cîte 16 ani muncă silnică și zece ani degradare civică și
MIRONESCU ALEXANDRU (fiul lui Victor și Elena, născut la 10 iulie 1903 în Tecuci domiciliat în București str. Vasile Lascăr nr. 23-25, doctor în științe și filosofie, profesor, căsătorit) la 20 ani muncă silnică și 10 ani degradare civică, toți trei pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art. 209 pct.1 din Codul Penal anterior;
VĂSÎI GHEORGHE (fiul lui Petre și Victoria, născut la 23 iulie 1935 în Constanța, domiciliat în București , str. Aviator Zorileanu nr.1, student în anul V la Facultatea de Arhitectură)
și
MIRONESCU ȘERBAN (fiul lui Alexandru și Maria născut la 4 octombrie 1935 în comuna Domnești, domiciliat în București, str. Vasile Lascăr nr. 23 – 25, absolvent al Facultății de Filologie) la cîte 8 ani muncă silnică și 6 ani degradare civică pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 pct.2 lit.b și alin. ultim din Codul Penal anterior;
RĂDULESCU NICOLAE (fiul lui Marin și Florica, născut la 3 februarie 1935 în București, cu același domiciliu, str. Aurel Botea nr. 14, student în anul IV al Facultății de Arhitectură, necăsătorit) la 7 ani muncă silnică și 6 ani degradare civică pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 2019 pct. 2 lit.b și alin.ultim din Codul Penal anterior și
MIHĂILESCU EMANOIL (fiul lui Constantin și Maria născut la 16 decembrie 1935 în București, cu același domiciliu, str. Popa-Savu nr. 22, student în anul IV la Facultatea de Arhitectură, necăsătorit) la 5 ani muncă silnică și cinci ani degradare civică pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale, prevăzută de art.209, pct.2 lit.b.alin. ultim din Codul Penal anterior.
În baza art. 25 pct.6 din Codul Penal anterior, s-a dispus confiscarea totală a averii inculpaților.
S-au reținut următoarele:
În anul 1945 inculpații Teodorescu Alexandru, Mironescu Alexandru, Braga Roman și Ghiuș Vasile Benedict au constituit, la Mănăstirea Antim, asociația cu caracter religios denumit „Rugul Aprins”.
Deși în anul 1948 organizația a fost interzisă, începînd cu anul 1955, acești inculpați au reorganizat gruparea „Rugul Aprins” la care au aderat și inculpații Făgețeanu Alexandru, Boghiu Sofian și Dubneac Felix.
În cadrul ședințelor ce s-au desfășurat, în perioada 1955 – 1958 , atît la domiciliile inculpaților Mironescu Alexandru și Boghiu Ștefan(sic), cît și la Mănăstirea Plumbuita, inculpații au elogiat evenimentele din Ungaria, au preconizat extinderea lor în România și au făcut comentarii cu caracter critic la adresa regimului politic.
De asemenea, inculpații Dubneac Felix și Boghiu Sofian au primit și citit un caiet cu poezii de Radu Gyr.
Mai mult, prin activitatea desfășurată în rîndul tineretului, au determinat pe inculpații Mironescu Șerban, Rădulescu Nicolae, Văsîi Gheorghe, Mihăilescu Emanoil și alții să adere la concepțiile mistico-naționaliste și să combată ideologia marxistleninistă.
Pe de altă parte Teodorescu Alexandru în calitate de Director al ziarului „Credința”, în perioada 1933 – 1938 a desfășurat o intensă propagandă antimuncitorească și de apărare a orînduirii capitaliste.
Inculpatul Făgețeanu Alexandru, în perioada 1939 – 1941 a urmărit, cercetat abuziv și arestat mai multe persoane pentru activitatea lor comunistă.
În sfîrșit, inculpații au comentat știrile transmise de posturile de radio străine, urmărind schimbarea formei de guvernămînt.
Tribunalul Suprem Colegiul Militar, prin decizia nr.42 a respins recursurile inculpaților.
Consider că hotărîrile sunt pronunțate cu încălcarea legii (subl.mea- I.D.).
Astfel , potrivit art.209 pct.1 din Codul Penal anterior, în vigoare la data judecării cauzei, constituie infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale, fapta de a iniția sau a constitui, în țară sau străinătate, organizații sau asociații care au drept scop schimbarea ordinii sociale existente în stat sau a formei de guvernămînt democratice ori de a acționa în cadrul unei asemenea organizații sau asociații ori de a adera la acestea.
Rezultă, deci, că pentru existența acestei infracțiuni – în varianta normativă reținută în cauză (subl.mea – I.D.) – era necesar ca factor esențial sub aspectul laturii obiective, ca activitățile întreprinse de inculpați să fie făcute în calitate de membri ai unei organizații sau asociații cu program propriu.
Tot pentru existența acestei infracțiuni se cere, pe plan subiectiv, intenția directă în sensul ca făptuitorii, prin acțiunile lor să realizeze scopurile organizației sau asociației pe care au inițiat-o sau la care au aderat, de schimbare a ordinii sociale existente în stat sau a formei de guvernămînt.
Or, din probele dosarului nu rezultă că inculpații Teodorescu Alexandru, Mironescu Alexandru, Blaga(sic),Roman și Ghiuș Vasile Benedict au inițiat sau constituit o organizație ori asociație.
Este adevărat că, unii dintre inculpați au făcut parte din societatea cu caracter ecleziastic „Rugul Aprins” care și-a încetat existența în anul 1948, dar întîlnirile și discuțiile lor sporadice, după anul 1955 nu au legătură cu activitatea acesteia.
Mai mult chiar societatea „Rugul Aprins” nu îndeplinea cerințele esențiale ale unei organizații sau asociații, iar membrii săi nu au desfășurat activități specifice care să determine schimbarea formei de guvernămînt sau a ordinii sociale existente ori din care să rezulte un pericol pentru securitatea statului.
Din declarațiile inculpaților, martorilor și procesele-verbale de confruntare rezultă , cum au reținut și instanțele, că inculpații s-au întîlnit de mai multe ori întîmplător și în discuțiile purtate abordau doar unele probleme spirituale și religioase.
În aceleași împrejurări, inculpații au comentat și unele evenimente politice interne și internaționale, își exprimau opiniile critice cu privire la ideologia marxistă ori își manifestau nemulțumirea că nu li se permitea publicarea lucrărilor proprii cu caracter religios, apreciind că regimul politic din România îngrădea libertatea cultelor ( filele 13 – 402 volumul I, 10 – 348 volumul 2 și 54 – 96 volumul 4).
Este evident că discuțiile purtate de inculpați, în legătură cu evenimentele din Ungaria, precum și cele privind emisiunile posturilor de radio străine nu erau apte să determine schimbarea regimului politic.
Cum asemenea discuții, în raport de cadrul în care s-au desfășurat nu erau nici de natură să genereze vreun pericol pentru securitatea statului consider că faptele inculpaților Teodorescu Alexandru, Făgețeanu Alexandru, Ghiuș Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix și Mironescu Alexandru nu întruneau elementele constitutive ale infracțiunii de uneltire contra ordinii sociale (subl. mea - I.D.) , prevăzută de art. 209 pct. 1 din Codul Penal anterior.
Pe de altă parte la stabilirea vinovăției instanțele au avut în vedere, în principal, concepțiile politice ale inculpaților.
De altfel, ulterior Planul Tribunalului Suprem, prin deciziile nr.13 din 2 iunie 1962 și nr. 2 din 15 februarie 1968 a dispus casarea hotărîrilor și încetarea urmăririi penale față de Pistol Grigore Dan, Voiculescu Vasile, Dabija Gheorghe și Stăniloaie Dumitru, condamnați în aceeași cauză, reținînd, printre altele, că poeziile inculpatului Voiculescu Vasile, citite și comentate de ceilalți inculpați au un caracter misticreligios și nu erau ostile regimului politic din acea perioadă (filele 141 – 374 volumul 3, 379 – 391 și 405 – 409 volumul 4)(subl. mea – I.D.).
Cu privire la inculpații Văsîi Gheorghe, Mironescu Șerban, Mihăilescu Emanoil și Rădulescu Nicolae cărora li s-a reținut, prin analogie, infracțiunea prevăzută de art. 209 pct. 2 lit.b din Codul Penal anterior, este de menționat că, neexistînd o organizație sau asociație avînd ca scop schimbarea ordinii sociale sau a formei de guvernămînt, inițiată sau constituită de ceilalți inculpați, în cauză nu erau îndeplinite cerințele textului de lege menționat.
În sfîrșit, în cauză , nu sunt întrunite nici elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 193 alin. 2 din Codul Penal anterior(subl mea – I.D.).
Conform art.193 alin. 2 din Codul Penal anterior, activitatea intensă contra clasei muncitoare sau a mișcării revoluționare desfășurată într-un alt post decît unul de răspundere se pedepsește cu detențiunea grea de la 5 la 25 de ani și confiscarea totală sau parțială a averii.
Astfel din probele dosarului rezultă că inculpatul Teodorescu Alexandru, fost director al ziarului „Credința” în perioada 1933 -1938 prin articolele publicate nu a instigat sau ajutat la desfășurarea unei activități intense contra clasei muncitoare sau a mișcării revoluționare, ci a evidențiat politica antireligioasă a Partidului Comunist din Rusia precum și pericolul deosebit al extinderii concepțiilor naționaliste, fasciste sau comuniste pentru poporul român (filele 1 – 12 volumul 3) - subl.mea – I.D.
De altfel instanțele nici nu au menționat persoanele ce au ocupat sau nu posturi de conducere într-un serviciu secret, aparat de stat, formațiuni fasciste, sau alte formațiuni politice reacționare, pe care inculpatul să le fi sprijinit , ajutat, favorizat sau instigat să desfășoare o activitate intensă contra clasei muncitoare sau mișcării revoluționare.
Pentru aceste motive cer admiterea recursului în anulare, casarea hotărîrilor și rejudecarea cauzei, în limitele arătate.
Semnat,
Procuror general,
Vasile Manea Drăgulin

Fila 96
ROMÂNIA
CURTEA SUPREMĂ DE JUSTIȚIE
- SECȚIILE UNITE –
Minuta deciziei nr. 16
Dosar nr. 32/1995
Ședința publică de la 8 aprilie 1996
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul în anulare declarat de procurorul general împotriva sentinței nr. 125 din 8 noiembrie 1958 a Tribunalului Militar al Regiunii a II-a Militare și deciziei nr. 42 din 21 ianuarie 1959 a Tribunalului Suprem – Colegiul Militar.
Casează hotărîrile atacate cu privire la inculpații Teodorescu Alexandru, Făgețeanu Alexandru, Ghiuș Vasile Benedict, Braga Roman, Boghiu Serghie Sofian, Dubneac Felix, Mironescu Alexandru, Văsîi Gheorghe, Mironescu Șerban, Rădulescu Nicolae și Mihăilescu Emanoil.
În baza art. 11, pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit.d din Codul de Procedură Penală, achită pe inculpatul Teodorescu Alexandru pentru infracțiunile de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 pct.1 din Codul Penal anterior și de activitate intense contra clasei muncitoare și mișcării revoluționare prevăzută de art. din același cod 193 alin.4, pe inculpatul Făgețeanu Alexandru pentru infracțiunile de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 pct.1 din Codul Penal anterior și de activitate intensă contra clasei muncitoare prevăzută de art. 193 alin.2 din același cod, pe inculpații Ghiuș Vasile, Benedict și Mironescu Alexandru pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art.209 pct. 1 din Codul Penal anterior, iar pe inculpații Văsîi Gheorghe, Mironescu Șerban, Rădulescu Nicolae și Mihăilescu Emanoil pentru infracțiunea de uneltire contra ordinii sociale prevăzută de art. 209 pct. 2 lit . alin. ultim din Codul Penal anterior.
Înlătură pedeapsa suplimenară a confiscării averii aplicată acestor inculpați. (sublinierile mele – I.D.).
Onorariile de avocat pentru apărarea din oficiu a inculpaților, în sumă de cîte 30.000 de lei, se vor plăti din fondul ministerului Justiției.
Cu opinia separată a domnilor judecători Paul Florea și Paul Mitroi în sensul achitării inculpaților în baza art.11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. a din Codul de Procedură Penală.
Pronunțată în ședință publică, azi, 8 aprilie, 1996.
VICEPREȘEDINTE
JUDECĂTORI AI CURȚII SUPREME DE JUSTIȚIE
Viorel Anghel/Leonida Pastor/Maior Mag[istrat] Mircea Aron/Vasile Boroi
PREȘEDINTELE SECȚIEI CIVILE
Maria Coca-Cozma/Alexe Costache Ivanov/Col.Mag. Ștefan Dănilă
PREȘEDINTELE SECȚIEI PENALE
Georgeta Firuleasa/Anton Pandrea/Paul Florea Dumitru Gazetovici
PREȘEDINTELE SECȚIEI DE CONTENCIOS ADMINISTRATIV
Emil Gherguț
Liviu Giurgiu/Marin Popa/Bela Gyorgy/Gabriel Ionescu
PREȘEDINTELE SECȚIEI MILITARE
Nicolae Ionescu
Eugen Iosivoiu
G-ral de div[izie]. mag[istrat]. Cornel Bădoiu/ Cornelia Silvia Marica/Paul Mitroi/Sorin Moisescu/Adrian Nițoiu/Dimitrie Onică/Elena Osipenco/Florica Palagaciuc/ Eugenia Pușcariu/Florica Robescu/Ana Alexandrina Savin/Benedict Sârbu/Andrei Selyem/Colșonelțmagșistratț Petre Similean/Gabriela Stecoza/Maior mag. Gheorghe Toader/Ovidiu Zărnescu.
(În dreptul celor 30 de judecători există semnătura olografă a fiecăruia dintre ei – n.m. I.D.)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara