Numărul curent: 48

Numărul curent: 48

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

 
LiterNet: o antologie de proză contemporană de Iulia Popovici


Din motive care ţin de chiar formatul de publicare, editurile electroncie sînt predispuse spre alcătuirea de antologii - la început, au fost Antologiile Noesis, de curînd a apărut şi Antologia LiterNet, editura Liternet. ro (?) în patru volume plus un al cincilea reunind ilustraţiile antologiei, realizate de Andrei Mănescu.
Antologia LiterNet, are o de necontestat coerenţă internă: valoarea literară a textelor este comparabilă, fie că sînt semnate de Ana Blandiana sau de Marian Coman, toate sînt proze (mai mult sau mai puţin) scurte, toate încep printr-o prezentare a autorului făcută de el însuşi. Numărul de texte diferă însă după o logică invizibilă de la un scriitor la altul - deşi sînt proze într-adevăr foarte lungi comparativ cu altele, nu e clar de ce Eduard Burlacu are unsprezece (24 pag). faţă de cele două (12 pag.) ale lui Răzvan Petrescu. Urmează apoi problema foarte disputată a originii textelor: unele din ele sînt inedite, altele au apărut în volum, unele pe hîrtie, altele în format electronic. Unii autori spun de unde le vin prozele, alţii nu. Poate nici nu are mare importanţă, e o problemă de principiu, de onestitate faţă de cititor şi orizontul său de aşteptare.
Scriitorii şi textele alese sînt cît se poate de reprezentativi/ reprezentative pentru literatura română actuală, ca direcţii de inovare (deşi nu e vorba în nici un fel de experimentalism) şi obsesii tematice. În sfîrşit, de ceva timp în proză îşi face apariţia lumea românească dinainte şi după 1989, cu blocuri insipide de beton, vecini roşi de curiozitate şi acel strop de nebunie care duce totul la limita, foarte fragilă, dintre realitate şi fantastic. Probabil nu există o raţiune pentru aşezarea într-un volum sau altul a scriitorilor, aşadar numai întîmplarea face ca cel mai generos să fie primul, iar cel mai ingrat al treilea volum: Ana Blandiana (cu o serie de proze apărute deja pe hîrtie cu ceva timp în urmă (Răzvan Petrescu (cu Jurnalul unui locatar, din Eclipsa, şi Blitz, o proză scrisă într-un ritm fascinant, cu efecte foarte bine controlate, din mult-premiatul şi apreciatul Într-o după-amiază de vineri) şi Dan Lungu (un nume cunoscut mult mai bine sociologilor, a cărui Duminică a domnului Chichifoi e o mică bijuterie, la fel ca şi Viaţa la ţară, Viaţa la oraş. Paralelă, unde vocea naratorială împrumută accentele adolescentului din sat povestindu-şi micile aventuri) sînt numele ,,grele" ale volumului întîi, Marian Coman (Uşa de la baie, în care banalul se transformă, în privirea copilului, în minune) şi Petru Barbu (binecunoscut ca ziarist, dar şi ca autor al cărţii Dumnezeu binecuvîntează America, apărută întîi la Nemira, acum şi în variantă electronică; cea de-a doua proză a sa din antologie, Surîsul cailor, e o cursă nebunească, deşi cu mici halte de-a lungul drumului, spre absurdul ,,absolut") sînt autorii de remarcat în volumul trei. Între acestea, volumele al doilea şi al patrulea: Ioana Drăgan (cu proze de demult, de un aer între proaspăt şi desuet), Bogdan Suceavă (o Istorie duminicală plină de delicii), Cornel Mihai Ungureanu (a cărui Stranie moliciune curge sinuos, într-o viaţă a ei proprie, cu cititorul undeva pe-aproape) şi, într-un fel, Laurenţiu Mihăileanu (totuşi Cum să îmblînzeşti şobolanii e un loc comun şi, deşi bine scrisă, bate căi deja obosite) sînt cei mai interesanţi dintre scriitorii Antologiei LiterNet 2, iar Radu Sergiu Ruba (cu Trompa), A. O. Kenada (Cele 6 scrisori ale lui Zeppelinus N., marea descoperire din numărul 4 al Revistei Respiro, o scufundare în poveste, un mister medieval în epoca Internetului, iar A. O. Kenada nu e singurul care visează la Maşinărie, o face şi Florin Cojocariu, în Maşina de scris, de pildă), dar şi Lucian Sârbu, fac din ultimul volum de texte al antologiei o lectură interesantă.
În ciuda inegalităţilor sale, de altfel de înţeles, avînd în vedere dimensiunile proiectului, Antologia LiterNet e o realizare importantă, în primul rînd pentru editarea electronică, e însă şi un incredibil maraton prin proza scurtă contemporană, cea mai bună, de la dispariţia Celor mai bune povestiri ale lui Dan Silviu Boerescu, radiografie a ,,stării de fapt" din această generoasă zonă a literaturii. Cum iniţiativele Editurii LiterNet vor continua, fără îndoială că ea va deveni un reper în acest spaţiu, rămîne însă de văzut în ce măsură formatul electronic este un avantaj sau un impediment în ochii scriitorilor români.