Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Arte:
Le Grand Prix de l’Opéra - ediţia a II-a de Mihai Alexandru Canciovici

Între 25-29 iunie s-a defăşurat la Opera Naţională a II-a ediţie a Concursului Internaţ ional de Canto „Le Grand Prix de l’Opéra”.
Din juriul internaţional al concursului au făcut parte personalităţi importante din lumea operei, precum: Ioan Holender – director artistic al Festivalului Internaţional „George Enescu” şi consilier artistic la Metropolitan Opera din New York; Brenda Hurley – directorul Studioului Internaţional de Operă din Zürich; Leo Hussain – unul dintre cei mai cunoscuţi dirijori ai momentului; tenorul Neil Shicoff; Olga Kapanina – directorul Departamentului de Operă de la Teatrul Mihailovski din Sankt Petersburg, Hein Mulders – director al Filarmonicii din Essen şi al Aalto Theater; Mihai Cosma - manager de proiect şi consilier artistic al directorului General al Operei Naţionale Bucureşti şi Răzvan Ioan Dincă – preşedintele competiţiei, director general al Operei Naţionale Bucureşti.
Juriul etapei preliminare a fost alcătuit din Răzvan Ioan Dincă (Preşedinte al Competiţiei, Director General al Operei Naţionale Bucureşti), Georgeta Stoleriu (soprană, profesor la Universitatea Naţională de Muzică din Bucureşti), Daniel Magdal (tenor, Germania), Iulia Isaev (soprană şi profesor la UNMB), Adrian Morar (dirijor, Cluj Napoca), Luminiţa Berariu (pianistă şi îndrumător vocal), Ioana Ligia Maxim (pianistă şi îndrumător vocal) şi Mihai Cosma (muzicolog şi project manager al Competiţiei).
Iniţial s-au prezentat peste 150 de candidaţi, din care, în urma preselec- ţiei, au rămas în concurs 61 de concurenţi, reprezentând toate vocile.
După două zile de desfăşurare a concursului au rămas în etapa finală doar 10 concurenţi, reprezentând vocile calitative care s-au evidenţiat de-a lungul întregii competiţii.
Am fost prezent la etapa finală precum şi la Gala laureaţilor care s-au desfăşurat la Sala Radio, cu concursul Orchestrei Operei sub bagheta cunoscutului dirijor italian David Crescenzi.
S-a avut în vedere ca vocile să fie reprezentate cât mai bine, pe cele cinci tipuri de voci: soprane, mezzosoprane, tenori, baritoni şi başi. Ceea ce putem aprecia la aceşti tineri este faptul că ei se străduiesc să-şi dovedească calităţile vocale, un ambitus pe toate registrele, un acut cât mai îngrijit, evitându-se stridenţele şi notele ţipate. Ceea ce am putea recomanda acestor concurenţi este atenţia specială pe care ei trebuie s-o acorde laturii stilistice, extrem de importante în cadrul evoluţiei în concurs. Uneori, se observă o alegere repertorială defectuoasă în funcţie de posibilităţile lor reale la această vârstă. Să nu uităm că ei sunt cruzi, n-au încă o experienţă scenică, care se va câştiga pe parcurs. Apreciem, fără îndoială, un anumit curaj pe care îl au de a se lansa într-o competiţie de mare exigenţă fără de care nu şi-ar putea dovedi anumite calităţi native. Fiecare concurs reprezintă o modalitate de a te iniţia, de a-ţi regăsi un anumit traseu şi echilibru artistic şi mai ales de a demonstra anumite potenţe. Chiar dacă ei nu vor reuşi să acceadă în etapa finală, prezenţa lor în concurs reprezintă un act de voinţă, de dorinţă reală de a traversa o asemenea experienţă şi acest fapt ni se pare benefic pentru cariera lor viitoare.
La Gala laureaţilor, dintre cei 10 candidaţi doar doi au fost eliminaţi, ceilalţi au primit diverse premii stimulatoare.
Dintre aceştia putem evidenţia pe câţiva care mi s-au părut mai aproape de varianta ideală propusă de partitura pe care au susţinut-o: baritonul coreean Lee Kyubong, care a interpretat cu multă sensibilitate aria „Cortigiani” din Rigoletto de Verdi; mezzosoprana ucraineană Daria Knyazyeva, cu o voce amplă, frumos timbrală, în aria Azucenei „Stride la vampa” din „Il Trovatore” de Verdi; soprana Irina Ioana Baianţ, o prezenţă scenică atrăgătoare, cu o anumită sensibilitate în aria Micaelei din Carmen de Bizet, nefericită a fost opţiunea ei pentru aria lui Liù din Turandot de Puccini, care după opinia noastră o depăşeşte la acest moment; Alin Stoica, un tenor cu un acut îngrijit care, după opinia noastră mai are de lucrat pe latura stilistică.
Premiile importante au fost oferite în urma unor deliberări serioase şi se pare că au întrunit o unanimitate de evaluare.
Premiul III a fost acordat basului coreean Ryu Jisang care a interpretat foarte nuanţat o arie din opera Aleko de Rahmaninov, având, în acelaşi timp, curajul de a cânta o arie de referinţă din repertoriul verdian: „Ella giammai m’amo” din Don Carlo. A cântat-o frumos, nuanţat, dar, după opinia noastră, el mai are de lucrat la această arie, extrem de complicată, de dificilă prin mesajul ei filosofic greu de înţeles la vârsta sa. Este o arie de maturitate artistică, care pretinde o anumită experienţă. El însă promite în mod real că va evolua în profesia pe care şi-a ales-o şi suntem siguri că va fi un bas de viitor.
Premiul II a fost acordat sopranei ruse Svetlana Moskalenko, cu o voce lirico-lejeră cu coloratură nativă. M-a impresionat mult în aria nebuniei din Lucia di Lammermoor de Donizetti, poate mai puţin în celebra arie a lui Lakmé „Où va la jeune hindoue...” de Delibes, unde îi lipsesc anumite rafinamente pe acut, deşi ea posedă o frumoasă coloratură, care trebuie bine direcţionată în susţinerea unei pagini atât de dificile din repertoriul universal.
Premiul I, după opinia noastră, a fost acordat cu mult discernământ, pe merit, sopranei poloneze Adriana Ferfecka. Pentru vârsta sa fragedă, tânăra artistă a dovedit cu prisosinţă reale calităţi de interpretare, de inteligenţă muzicală, sensibilitate. Putem remarca, fără nici o îndoială, că a fost concurenta cu cel mai mare respect pentru stilistica partiturilor prezentate. Într-o arie din repertoriul belcantist, ce a Giuliettei „Eccomi in lieta vesta” din I Capuleti e i Montecchi de Bellini, ea a dovedit rafinament, nobleţe şi puritate a sunetului. Abordând o arie total diferită, din repertoriul verist „Senza mamma” din Suor Angelica de Puccini, ea şi-a demonstrat supleţea de a se acomoda pe un stil total opus. Rar am auzit o interpretare atât de sensibilă, dramatică precum a sopranei poloneze, medaliată cu premiul I.
Trebuie să elogiem prezenţa la pupitrul Orchestrei Operei a lui David Crescenzi, un muzician serios, atent la tempo, dar mai ales la evoluţia vocilor acestor concurenţi. S-a simţit că el îi susţine, îi ajută ca să-şi finalizeze la un mod cât mai onorabil prestaţia vocală în această competiţie.
Este lăudabilă iniţiativa Operei Naţionale Bucureşti de a organiza un concurs de canto de o asemenea anvergură, care dorim să capete o certitudine în fiecare an, găsindu-şi astfel, un loc important între proiectele instituţiei. Spunem aceasta, întrucât, într-un mod inexplicabil concursul la secţiunea canto în cadrul Festivalului Internaţional „G. Enescu” a fost desfiinţat. Am fost prezent la absolut toate ediţiile Festivalului „G. Enescu” şi putem afirma că secţiunea canto a prezentat întotdeauna un real interes în cadrul Concursului „G. Enescu”, întrucât ea a lansat mari interpreţi de operă care s-au dovedit ulterior staruri pe arena internaţională.
Sper ca acest concurs „Le Grand Prix de l’Opéra” să suplinească cu cinste absenţa manifestării din cadrul Festivalului „G. Enescu” şi să capete o ritmicitate care să ofere posibilitatea afirmării unor talente vocale pe scenele lumii.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara