Egiptul găzduieşte, începând din 1983, o complexă manifestare literară dedicată celui mai important scriitor grec născut pe meleagurile sale, Konstantinos P. Kavafis. Desfăşurată iniţial doar în cadru grecesc, din 1991 a dobândit caracter internaţional, la cele 10 ediţii, desfăşurate din doi în doi ani, participând numeroşi traducători, istorici şi critici literari "kavafişti". Tot din 1991, se acordă în cadrul acestei manifestări şi premiile internaţionale Kavafis, decise de un juriu alcătuit din personalităţi egiptene şi greceşti. Egipteni şi greci sunt şi laureaţii premiilor pentru poezie, proză şi traducere (din greacă în arabă). Înfiinţat în 1991, Muzeul Kavafis, situat în apartamentul în care poetul şi-a petrecut ultimii 20 de ani de viaţă, oferă vizitatorilor cea mai bogată colecţie de traduceri din opera acestuia.
Cea de-a 11-a ediţie a "serbărilor kavafice" (Kavafeia) a fost organizată de Ambasada Greciei la Cairo, Centrul Cultural Elen din metropola egipteană şi secţia din Alexandria a Fundaţiei Culturale Greceşti (director Manolis Maragoulis), cu sprijinul a numeroase alte foruri, între care Consiliul Internaţional al Grecilor din Diaspora, prin energicul său preşedinte Stefanos P. Tamvakis, comunităţile greceşti din Egipt. Manifestarea a debutat, în prezenţa unui numeros public, la Opera din Cairo. Conferinţa intitulată "Patimi. O culegere poetică latentă a lui Kavafis", susţinută de Mihalis Pieris, decan al Facultăţii de Filosofie a Universităţii din Nicosia, unul dintre cei mai apreciaţi kavafişti, a precedat festivitatea de decernare a Premiilor Kavafis. Premiul pentru proză greacă i-a revenit lui Dimitris Dimitriadis, scriitor din Salonic care se bucură de o largă notorietate internaţională (cunoscut în România ca dramaturg, cu piesa Soluţii la solicitări solidare, publicată în 2004 la Bucureşti şi jucată în 2005 pe scena Naţionalului din Timişoara). Prozatorul egiptean premiat anul acesta este Gamal El Ghitani (n. 1945), jurnalist din Cairo, autor a peste 70 de cărţi scrise sub influenţa lui Naghib Mahfuz, al cărui discipol a fost. Premiile pentru poezie au fost acordate atenianului Mihalis Ganas (1944), deţinător şi al unui Premiu de Stat pentru Poezie în Grecia, şi alexandrinului Fouad Taman (n. 1943). Lui Samouil Bisara, reputat traducător din Stratis Tsirkas şi Kavafis, i-a revenit Premiul pentru traducere. Concertul susţinut de Orchestra Simfonică a Operei din Cairo, având ca solist pe pianistul grec Dimitris Sgouros (prezent în urmă cu doi ani şi pe scena Ateneului Român), a încheiat primul act al "Serbărilor".
Cel de-al doilea a constat într-un simpozion internaţional cu tema "Influenţa operei kavafice în literatura Egiptului şi a Europei", desfăşurat în fastuoasa Sală a congreselor de la Biblioteca din Alexandria. Cele şapte comunicări, susţinute de traducători ai Alexandrinului sau de prestigioşi kavafişti universitari (Sonya Ilinskaya-Alexandropoulou, profesoară la Universitatea din Ioannina, Paola Maria Minucci, de la Universitatea Sapienza din Roma) au urmărit destinul operei marelui poet în Rusia, România, Bulgaria, Egipt, Spania, Italia, Elveţia.
Cu cele 8 ediţii apărute până în prezent, dintre care două bilingve şi cu două traduceri diferite ale Canonului, România se situează undeva la mijlocul unui ipotetic clasament, în care extremele sunt reprezentate de Elveţia (unde, cu excepţia unor traduceri parţiale mai vechi, opera poetului rămâne cvasinecunoscută) şi Spania (unde s-au publicat de-a lungul anilor peste 100 de ediţii din Kavafis, există mai multe traduceri şi o bogată operă eseistică generată de opera marelui Alexandrin, aparţinând unor renumiţi poeţi spanioli). Primele poeme kavafice, celebrele Ithaka şi Lumânări, figurează în Antologia poeziei greceşti publicată în 1939 la Cluj de clasicistul Ştefan Bezdechi. Bibliografia traducerilor din Kavafis apărute din deceniul 6 în presa literară din România este de-a dreptul impresionantă. Nu puţine poeme cunosc mai multe versiuni, semnate de renumiţi traducători români (Antiţa Augustopol-Jucan, Ion Brad, N. Carandino, Victor Ivanovici, Valeriu Mardare, Athanasie Nasta, Andreas Rados, Petre Stoica). Eseurile despre Kavafis aparţinând lui A. E. Baconsky, Aurel Rău, Dan Grigorescu sau Victor Ivanovici constituie o contribuţie românească notabilă la studierea operei Alexandrinului şi ar merita strânse într-o bună zi într-un volum care să intre în circuit internaţional. Primul poet grec prezent în populara colecţie "Biblioteca pentru toţi" (În casa Sufletului, 1992), Kavafis rămâne şi primul şi, deocamdată, singurul scriitor grec ale cărui Opere complete (Bucureşti, 2001) sunt traduse în limba română.
Ecouri kavafice pot fi regăsite în opera unor scriitori români. Victor Ivanovici le-a identificat în urmă cu câţiva ani în opera "oniriştilor" români Virgil Mazilescu şi Petru Romoşan. Un profesor grec de la Paris, Konstantinos Makris, a lărgit sfera cercetării şi a constatat prezenţa climatului kavafic în creaţia unor nume de seamă precum Geo Dumitrescu, Alexandru Philippide, Ion Vinea, Ion Caraion ş.a. O antologie care să cuprindă poeme româneşti scrise "ŕ la maničre de Cavafy" ar constitui un interesant experiment editorial. O prioritate a neoeleniştilor din România rămâne şi completarea capitolului "românesc" al poetului, dat fiind că un strămoş al său, Ioannis Kavafis, era dregător în capitala Moldovei pe la mijlocul secolului al XVIII-lea, iar alte rude au poposit un timp mai scurt sau mai îndelungat la Iaşi.
Opera lui Kavafis constituie subiect de inspiraţie şi pentru artiştii români. Este cazul pictorului Gheorghe I. Anghel, autor al unui ciclu kavafic care a făcut obiectul unor expoziţii organizate în 2003 la Aşezămintele Brâncoveneşti de la Mogoşoaia şi în 2004 la Atena, cu prilejul Jocurilor Olimpice. Prezent la manifestările din acest an, pictorul a donat Muzeului Kavafis două dintre lucrările sale având ca punct de plecare poeme ale Alexandrinului. "Delegaţiei" române i s-a alăturat şi doamna Ekaterini Sofianou, preşedinta firmei "SofMedica", care a sprijinit apariţia la Bucureşti a câtorva titluri din şi despre Kavafis, donate cu acest prilej Muzeului.
Ediţia a 11-a a manifestărilor kavafice s-a încheiat cu o serată literară în Casa-muzeu Kavafis, devenită neîncăpătoare datorită prezenţei masive a membrilor renumitei Comunităţi greceşti din Alexandria. La lumina lumânărilor de pe biroul care i-a aparţinut, au citit poeme actriţa ateniană Katerina Helmi, scriitorii egipteni şi greci premiaţi şi traducătorii săi din arabă, bulgară, italiană, română, rusă şi spaniolă.
