Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Arte:
Jason Bourne estival de Angelo Mitchievici

Jason Bourne (2015)
Regia: Paul Greengrass; Scenariul: Robert Ludlum, Paul Greengrass, Christopher Rouse; Cu: Matt Damon, Alicia Vikander, Tommy Lee Jones; Genul filmului: Acţiune, Thriller; Durata: 123 minunte; Premiera în România: 29.07.2016; Produs de: Universal Pictures; Distribuit în România de: Ro Image 2000.

Jason Bourne este creaţia romancierului american Robert Ludlum specializat în romane din seria thriller. Un romancier de romane aventuri rămâne în memoria tribului în măsura în care reuşeşte să impună un personaj memorabil într-o serie de aventuri care-l aduc mereu în prim plan. Aşa cum Raymond Chandler rămâne prin detectivul Marlowe sau Arthur Conan Doyle prin intermediul lui Sherlock Holmes, Ludlum şi-a creat propriul erou. Regizorul Roger Young îl aducea însă pe scena cinematografiei în 1988 cu primul roman al seriei, Identitatea lui Bourne, cu Richard Chamberlain în rolul angentului Jason Bourne, un foarte lungmetraj. Au trecut ani buni până când personajul a fost redescoperit în 2002 de Doug Liman, cu un alt actor care să-l impersoneze pe Bourne, şi anume, Matt Damon. Paul Greengrass a preluat ştafeta şi a ecranizat al doilea roman al seriei, Supremaţia lui Bourne, în 2004 şi pe cel de-al treilea, Ultimatumul lui Bourne, în 2007. Revenirea aceluiaşi regizor cu seria a patra, intitulată sec, Jason Bourne, indică un ataşament faţă de personaj şi actor deopotrivă, dar şi faţă de universul ficţional al romanelor lui Ludlum. Cine este Jason Bourne? Un superagent care a defectat, parte a unui program numit Tradestone, un program de formare a unor asasini supercalificaţi pentru afaceri extrem de discrete şi extrem de murdare. Primul film are semnificaţia unei teme predilecte şi anume recuperarea identităţii sale tulburate de un antrenament menit să-i confere un alt conţinut psihoafectiv şi cu ea a unei vieţi paşnice în afara cercului exclusivist şi ucigaş al agenţiei din care face parte. Într-un fel, povestea lui Bourne ţine de acest efort al desprinderii sale de reţeaua de spionaj din care a făcut parte în contextul în care chiar acest efort îl transformă într-o problemă de securitate a agenţiei. Ludlum a desenat un destin cumva paradoxal personajului său, în aceea că el nu este orientat în direcţia unui adversar din exterior, cât împotriva celor care l-au format, deveniţi adersari ireconciliabili. Jason Bourne este un spion în afara sistemului, fără o agendă efectivă decât aceea a protejării propriei sale vieţi dar al cărui preţ creşte cu fiecare încercare eşuată de a-l lichida. Rând pe rând şefii agenţiei se lovesc de această piatră de încercare, ceea ce declanşează un fel de război intern având drept miză prinderea sau eliminarea sa. Faptul de a rezista ca particulă liberă, de a contracara rând pe rând pe agenţii trimişi să-l ucidă dovedeşte failibilitatea sistemului. Bourne joacă pentru sistem rolul agentului patogen care mobilizează şi antrenează anticorpii. Însă, sistemul se dovedeşte corupt tocmai în urma testului Bourne, agenţia ascunde secrete murdare. Nevoia de autonomie a unor lideri care au acumulat o considerabilă putere se confruntă cu această breşă, această vulnerabilitate. De data aceasta Bourne îl înfruntă pe şeful CIA, Robert Dewey (Tommy Lee Jones) cu sprijinul unei agente care are propriile sale piste privind vehicularea informaţiilor, Nicky Parsons (Julia Stiles). Interesant, de partea lui Bourne se află mereu o femeie din sistem, atunci când nu este vorba de femeile din afara sistemului pentru care compania lui Bourne se dovedeşte a fi fatală. Nicky este lichidată de un nou agent pus pe urmele sale intitulat neutru drept Asset şi interpretat de Vincent Cassel. Este interesant felul în care e compus filmul cu alternare de secvenţe de un dinamism debordant, urmăriri pe motocicletă, cu maşini, scene de luptă intense, foarte bine filmate pentru a da impresia realului cu momente statice în faţa unor computere din care se extrag date importante, ale unor conversaţii care trenează etc. Suntem confruntaţi cu cinismul, paranoia, dorinţa de putere a celor care conduc jocul în numele securităţii naţionale, unii i-ar spune chiar „interes naţional”. Însă eliminarea unuia aduce în locul lui un altul asemănător. Este comprehensibilă miza lui Bourne, aceeaşi de a-şi recupera trecutul, de a afla, în acest stadiu al investigaţiei sale, cine i-a ucis tatăl, şi dacă acesta din urmă a fost amestecat în transformarea sa într-un agend al agenţiei. Ceea ce rămâne obscur este felul în care un secret se prelungeşte într-un alt secret care păzeşte un alt secret într-un cerc vicios din care pare să nu existe ieşire. Nu reprezintă o agenţie de spionaj şi o bancă de date, dar şi un mod de administrare a secretelor? Interesul lui Bourne pentru trecutul său reprezintă echivalentul unui virus pentru sistem. Ce anume poate fi revelat şi ce anume trebuie să rămână ascuns? Cum se rescrie noţiunea de deontologie profesională în cadrul acestei bresle? Ce e bine şi ce e rău ? Nu odată întrebarea aceasta revine cu fiecare decident important al agenţiei ? Morala e una particulară în breaslă şi adesea e foarte simplă: a elima defecţiunea. Această serie introduce un nou personaj feminin în ecuaţie, pe agenta Heather Lee (Alicia Vikander) care va prelua rolul de legătură între Bourne şi agenţie. Este şi acesta un model al filmelor cu Bourne care nu-şi arogă rolul de macho pe care-l avea agentul 007. Însă nici fără femei nu se poate trăi. Ce-ar mai fi un secret de stat sau vechea artă a spionajului fără prezenţa lor?

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara