Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Documente:
STENOGRAMA Şedinţei Comitetului Politic Executiv al CC al PCR din ziua de 5 mai 1976 de ---

În 1975 şi începutul anului 1976, istoria relaţiilor româno-sovietice a cunoscut interpretări şi re-interpretări. Începutul noii ofensive propagandistice a aparţinut lui Marin Preda, care în romanul Delirul (1975) reabilitează intrarea în războiul împotriva URSS din 1941, pentru recuperarea teritoriilor ocupate în 1940, în urma Pactului Molotov - Ribbentrop. Conducerea PCR încurajează apariţia unor studii în reviste de specialitate („Revista de istorie”) sau de popularizare („Magazin istoric”), care rescriu momente ale relaţiilor româno-ruse, iar istorici ai partidului dau tonul în revista „Anale de istorie”. Doi din corifeii propagandei naţional - comuniste, M. Muşat şi I. Ardeleanu, introduc în ediţia a II-a a volumului Viaţa politică din România: 1918-1921, capitole despre Basarabia şi Bucovina.
În acest context are loc discuţia de la 5 mai 1976, a cărei stenogramă o publicăm. Nicolae Ceauşescu exprimă în cadrul Comitetului Politic Executiv nemulţumirea faţă de contramandarea de către Leonid Brejnev a întâlnirii pe probleme economice a secretarilor generali din ţările membre CAER. Pe acest fundal izbucneşte frustrarea lui N. Ceauşescu care aduce în discuţie o traducere a unei poezii a lui Mihail Eminescu în ucraineană, întrun volum apărut în 1974, preconizând publicarea unei replici în România literară. România literară nu a mai publicat acest răspuns, căci la începutul lunii iunie asistăm la o cotitură în relaţiile româno-sovietice, în urma vizitei la Bucureşti a lui Katuşev, secretar al CC al PCUS, şi a discuţiei acestuia cu N. Ceauşescu. Rezultatul a fost declaraţia de la Primul Congres al Educaţiei Politice şi al Culturii Socialiste, din 2-4 iunie, în deschiderea căruia N. Ceauşescu declară că România nu are nici un fel de probleme teritoriale cu URSS sau cu alte ţări socialiste. Urmează, în luna august, vizita lui N. Ceauşescu la Chişinău, în Crimeea şi în Caucazul de Sud, iar în noiembrie vizita lui L. Brejnev la Bucureşti. În acest context, protestul la traducerea ucraineană a poeziei lui M. Eminescu a fost uitat.

Au participat tovarăşii Nicolae Ceauşescu, Emil Bobu, Cornel Burtică, Elena Ceauşescu, Gheorghe Cioară, Lina Ciobanu, Emil Drăgănescu, Janoş Fazekaş, Petre Lupu, Manea Mănescu, Paul Niculescu, Gheorghe Oprea, Gheorghe Pană, Ion Păţan, Dumitru Popescu, Gheorghe Rădulescu, Leonte Răutu, Iosif Uglar, Ilie Verdeţ, Ştefan Voitec, Iosif Banc, Mihai Gere, Nicolae Giosan, Ion Ioniţă.

Tov. Nicolae Ceauşescu: ş...ţ Probabil, săptămîna viitoare vom face o şedinţă a Comitetului Politic Executiv, dar pînă atunci aş vrea să vă informez că sovieticii au trimis o scrisoare, prin ambasadorul lor de aici, semnată de Brejnev, care propune să nu mai facem întîlnirea la nivelul secretarilor generali ai partidelor pe probleme economice.
Tov. Janoş Fazekaş: În legătură cu CAER-ul?
Tov. Nicolae Ceauşescu: Da. Şi propune ca toate problemele să fie date la Consiliul de Miniştri.
Eu le-am răspuns preliminar, tovarăşi, că am părerea că ar trebui să aibă loc întîlnirea secretarilor generali, chiar fără adoptarea propunerilor, însă ţinînd seama de importanţa colaborării pe următorii 5 ani ar trebui să aibă loc. Au fost totuşi trasate nişte obiective, trebuie să vedem cum merg lucrurile. Sigur, trebuie să le dăm un răspuns scris – eu am vrut numai să vă informez – dar hotărîrea o s-o luăm la şedinţa viitoare a Comitetului Politic Executiv. Trebuie să le trimitem scris pentru că aşa ne-au trimis şi ei.
Sînt, totuşi, probleme importante. În toate ţările, totuşi, partidele au rolul conducător şi atunci ar trebui să ne întîlnim, să ne spunem părerea. În scrisoare se spune că poate găsim un alt prilej. Nu se poate nici aşa! Nu putem discuta la o cafea sau ceai, în Crimeea1...! De asemenea, am spus că în ce priveşte locul – putem să vedem – dacă Brejnev nu poate pleca, putem face la Moscova sau în altă localitate, dar s-o facem ca atare. Nu putem să facem nici chiar aşa şi să spunem apoi că a avut loc întîlnirea! El a mai spus că, eventual, ne-am putea întîlni şi la Berlin cînd va avea loc Consfătuirea partidelor comuniste. Nu se poate nici aşa!
Tov. Gheorghe Rădulescu: Nici nu ar fi recomandabil acolo.
Tov. Elena Ceauşescu: În primul rînd că nu sînt toate ţările în CAER.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Asta v-am spus-o numai informativ. Şi acum are Burtică să ne spună ceva în legătură cu o poezie a lui Mihai Eminescu tradusă în limba ucraineană.
Tov. Cornel Burtică: Mihai Eminescu este prezentat ca un poet român şi moldovean. Aici este vorba despre poezia lui „Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie“. Tot ce se referă la România şi cuvîntul românesc a fost înlocuit, peste tot, cu alte cuvinte. De exemplu: chiar titlul din: „Ce-ţi doresc eu ţie dulce Românie“ a apărut: „Ce-ţi doresc eu ţie ţara mea măreaţă“.
(Tov. Cornel Burtică citeşte toată poezia).
Tov. Nicolae Ceauşescu: Este o mistificare.
Tov. Cornel Burtică: A fost mistificată complect.
Tov. Gheorghe Rădulescu: Este o altă poezie.
Tov. Cornel Burtică: Ei spun că a fost luată chipurile după ediţia din anul 1973 a lui Perpessicius.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Îl chemaţi pe Perpessicius şi să scrie în România literară; pe o pagină să apară poezia aşa cum este, pe o pagină aceasta şi să le răspundă. Nu se poate nici aşa!
Tov. Gheorghe Rădulescu: Tovarăşe Ceauşescu, Perpessicius a murit de 2- 3 ani, dar cred că ar fi foarte bine să scrie Şerban Cioculescu, el cunoaşte foarte bine.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Un critic literar bun.
Tov. Ştefan Voitec: Poate Zoe Dumitrescu-Buşulenga.
Tov. Gheorghe Rădulescu: Trebuie un om cu foarte mare autoritate.
Tov. Nicolae Ceauşescu: În orice caz să publicăm în România literară.
Tov. Gheorghe Rădulescu: A apărut un nou poet.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Să spunem şi la secţie şi la ministerul lor. Nu se poate aşa ceva!
Tov. Elena Ceauşescu: Sau poate Iorgu Iordan.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie să stai de vorbă cu el. (Tovarăşul Nicolae Ceauşescu s-a adresat tov. Cornel Burtică).
Şi să le spunem pe urmă că dacă nu s-au convins că Mihai Eminescu este poet român, mai sînt şi alte poezii, să le luăm – sau le trimitem sau le publicăm noi – să le vadă şi începem, tovarăşi, cu „De la Nistru pînă la Tisa“...!
Tov. Gheorghe Rădulescu: În primul rînd, că nu îi obligă nimeni să le publice, dar să nu facă aşa ceva.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Asta am spus şi eu.
Tov. Paul Niculescu: Înseamnă că le-a plăcut poezia.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Da, dar să nu o falsifice. Nu se poate aşa ceva!
Sigur, poţi să faci şi o adaptare, dar asta nu este o adaptare, ci o mistificare.
Tov. Elena Ceauşescu: În toată cartea aceasta sînt numai poeziile lui Eminescu?
Tov. Cornel Burtică: Da. Noi o să verificăm mai atent şi celelalte poezii.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Trebuie să vedem, tovarăşi, şi sistemul nostru de informare. Aceasta a apărut în 1974. Şi ambasada noastră trebuie să ne comunice, să existe un sistem de informare, să vedem cînd sînt asemenea traduceri.
Noi nu avem un acord în legătură cu aceste traduceri?
Tov. Cornel Burtică: Da.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Pentru că sînt şi anumite reguli internaţionale.
Tov. Cornel Burtică: Trebuie să vedem toate acestea.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Dacă a apărut pe baza unui acord atunci, tovarăşi, trebuie să vedem cine a vă- zut-o.
Tov. Dumitru Popescu: Nu este pe bază de acord.
Tov. Paul Niculescu: Nu putem să avem un acord cu ei pentru că pe Eminescu îl consideră moldovean; mă refer la acord pentru acest poet.
Tov. Leonte Răutu: Vreau să vă informez că în prefaţă se spune că Eminescu este nepot al unui cazac.
Tov. Cornel Burtică: Se spune că mama lui ar fi fost nepoata unui cazac.
Tov. Nicolae Ceauşescu: Poate mama să fi fost. Dobrogeanu-Gherea tot de acolo a venit şi a spus că cel mai mare pericol pentru România este Imperiul rus; şi tot de acolo a venit...! Dar ce să mai discutăm?! Atunci să facem aşa.
Dacă nu mai sînt alte probleme, ridicăm şedinţa.

(ANIC, Fond CC al PCR, Secţia Cancelarie, dosar 39/1976, ff. 2, 3-5.)

Acest document face parte din Istoria comunismului din România, vol. III (editori: M. Berindei, D. Dobrincu, A. Goşu), în pregătire la Editura Polirom.

1. Contrar acestei afirmaţii N. Ceauşescu s-a întâlnit la Yalta cu Brejnev la 3 august 1976 şi 5 august 1977, 7 august 1978, 1 august 1979.



Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara