Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Ochiul magic de Cronicar

Un volum de versuri

Am semnalat în numărul trecut două volume de curând apărute semnate de poeţi optzecişti, Marta Petreu şi Lucian Vasiliu. Lista se cuvine completată cu încă un nume. Tocmai nea sosit la redacţie o carte de versuri a unui alt optzecist, Ioan Moldovan: Timpuri crimordiale, tipărită la Editura Eikon. Volumul reuneşte poeme scrise în aceşti ani: cu ele, Ioan Moldovan a participat la două dintre ediţiile Turnirului de poezie. De altfel, `n 2013, la Gyula, a şi câştigat această `ntrecere a poeţilor. Gândim că Turnirul îşi justifică existenţa fie şi prin faptul că a provocat poezie de asemenea calitate. Sunt versuri care te conving, pregnante şi reflexive, vorbind fără stridenţe, cu asprime, cu profunzime şi cu melancolie despre propria condiţie: „Fratele meu se insinuează în fiul meu/ Eu sunt o copie bizară a mamei/ Oriunde pot cădea în vis, el deţine toate vârstele noastre/ Mă perpelesc în melancolie, o ţară intimidată de moarte/ Şi nebunia neamului meu de-a face gesturi/ Prin care n-o să mai fiu niciodată liber/ Tot mai ţicnit, vezi bine, ca porumbeii din balconul vecin/ Ca un alergător prin Tibet purtând deasupra capului o flamură şi/ Rugându-se-ntr-una: «Nu mai veni şi tu, tristeţe,/ Să te adaugi dezamăgirilor.»”


„Ideile politice au fabricat crime“

Şi tot o apariţie editorială recentă: Dosar Stalin. Genialissimul generalissim de Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan, la Editura Curtea Veche. Recomandă m această carte excelentă care, aşa cum remarcă unul dintre comentatori (Mircea Mihăieş), „îşi îndeplineşte cu prisosinţă menirea: aceea de a atrage atenţia asupra capcanelor istoriei”. Iată cum prezintă volumul şi Cristian Preda: „Totalitarismul e încă un subiect de mare actualitate în România. O demonstrează paginile scrise de Vladimir Tismăneanu şi Marius Stan, la şase decenii de la moartea lui Stalin. Nu, nu veţi citi un discurs funebru, ci o explicaţie a felului în care ideile politice au fabricat crime!”. Pe scurt, neapărat de citit pentru cine vrea să înţeleagă în ce fel de lume am trăit.


„Adoratori, nu urmaşi“

Numărul 540 al revistei DILEMA VECHE dedică mai multe pagini memoriei lui Corneliu Coposu. Astfel, este reprodus un articol al lui Andrei Pleşu, apărut iniţial în noiembrie 1995, chiar la moartea marelui om politic. Încă de atunci eseistul formula ideea de maximă însemnătate a preluării moştenirii lui Coposu – cine anume va fi continuatorul său, dacă va fi cineva: „Dispariţia unui om de mare calibru provoacă întotdeauna, în metabolismul comunităţii sale, o ruptură de continuitate. Se pune întrebarea cine va fi capabil să administreze această ruptură. Căci prestigiul n-a fost – în cazul domnului Coposu – doar născător de emulaţie. A fost şi născător de vid.” De asemenea, sub titlul Politică şi onoare, există şi un Dosar Corneliu Coposu, coordonat de Andrei Manolescu, unde sunt prezenţi cu texte şi opinii Elena Ştefoi, Marius Ghilezan, Tudor Călin Zarojanu, Ionuţ Gherasim, Radu Carp, Christian Mititelu. Astăzi, la aproape două decenii de la dispariţia lui Corneliu Coposu, avem, desigur, un răspuns la întrebarea lansată în 1995 de Pleşu: din păcate, nu este răspunsul pe care l-am fi aşteptat. Îl exprimă chiar realizatorul Dosarului, în textul de introducere: „Corneliu Coposu ne apare acum ca o figură legendară (dacă nu chiar ca o icoană), dar nu a rămas şi un model în politică, fiindcă se pare că nimeni n-a putut sau n-a vrut să meargă pe urmele lui…” O spune şi Cristian Preda, în acelaşi Dosar: „Cel mai simplu era ca partidul pe care l-a refondat să cultive modelul. Au făcut-o într-o cheie strict memorială, nu practică. Avem de aceea adoratori, nu urmaşi.”


Literatură de calitate la Botoşani

Se spune, pe bună dreptate, că omul sfinţeşte locul. Un exemplu este Gellu Dorian, secondat de Lucian Alecsa şi de Nicolae Corlat, care, departe, în Botoşani, la capătul ţării, organizează anual două reuniuni literare cu importantă participare naţională, în ianuarie şi în iunie, şi, de asemenea, acordă cel mai prestigios premiu de poezie de la noi, şi, de asemenea, editează o revistă remarcabilă, HYPERION. Numărul triplu 4-5-6 din acest an se deschide cu accentele lui Gellu Dorian, iar invitatul revistei este Gabriel Chifu (care, între altele, este prezent cu un amplu dialog purtat cu Gellu Dorian). Revista conţine şi alte interviuri realizate de Andra Rotaru cu Dora Pavel, Marius Aldea şi Lavinia Bălulescu. Apoi, se pot citi grupaje de versuri semnate, între alţii, de Adrian Alui Gheorghe, Lucian Vasiliu, Ion Tudor Iovian, Radu Florescu, Maria Şleahtiţchi, Petruţ Pârvescu, pagini de proză de Radu Aldulescu, Dan Perşa, Constantin Arcu, Camelia Leonte, cronici literare scrise de Lucian Alecsa, A. G. Romilă, Vasile Spiridon, Octavian Soviany, Florin Caragiu, Ionel Savitescu, Geo Vasile, eseuri de Al. Cistelecan şi Simona Grazia Dima, pagini de traduceri din Paul Morand, Anna Ahmatova, Antonio Lobo Antunes, Arthur Rimbaud, Sylvia Plath. Celelalte rubrici, Relecturi de Radu Voinescu şi Okeanos de Luca Piţu, Memoria, Note comentarii idei, grupajul de texte Eminescu in aeternum, completează un sumar echilibrat, într-o revistă care serveşte literatura de calitate.


Din sumar

Foarte bun şi numărul 6 al revistei ORIZONT, având pe copertă fotografia mare a Adrianei Babeţi, prezentată ca laureata anului 2014, căci, într-adevăr, cartea sa Amazoanele, apărută la Polirom, a luat toate premiile româneşti importante pe care le putea lua. Mai rar un asemenea triumf, neobişnuite asemenea unanimităţi în lumea noastră croită pe cârcoteli şi desfiinţări. Felicitări, Adriana Babeţi. Cristian Pătrăşconiu publică un substanţial interviu cu Lucian Boia (apărut mai întâi în revista Herto, din Polonia). Ancheta revistei conţine un exerciţiu la care fiecare dintre noi ar trebui poate să se supună: Ce meserie n-aţi fi capabili să exercitaţi? Cornel Ungureanu scrie despre istoria literară, cu prezenţele şi absenţele sale, Vladimir Tismăneanu îl evocă, la trecerea acestuia în nefiinţă, pe cel care i-a fost cândva „cel mai apropiat prieten”, europarlamentarul grec Haralambis Angourakis. Robert Şerban stă de vorbă cu Vasile Popovici despre literatură şi diplomaţie şi tot el semnează două pagini de poeme şi de savuroase `nsemnări catalane despre Turnirul de poezie de la Barcelona. Cristina Chevereşan şi Cristina Baya scriu într-un duplex despre scriitorul şi scenaristul american Cormac Mc Carthy. De reţinut şi numeroasele cronici de carte, ca şi rubricile fixe susţinute de Marcel Tolcea, Daniel Vighi, Viorel Marineasa, Pia Brînzeu, Adrian Bodnaru şi Radu Pavel Gheo.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara