Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Michael Finkenthal, de la Fundoianu şi Şestov la Trost şi Sesto Pals de Cornel Ungureanu

După Crohmălniceanu, Ion Pop şi Marin Mincu, alte lecturi şi revizuiri
Într-o carte succintă, Evreii în mişcarea de avangardă românească, consecutivă celor trei volume consacrate literaturii române interbelice, deci unei experienţe întinse privind cercetarea istoriei literaturii române, Ov. S. Crohmălniceanu îi aşează alături pe Tristan Tzara, B. Fundoianu, Ilarie Voronca, Jacques Costin, F. Brunea Fox, Saşa Pană, Dan Faur, H. Bonciu, Gherasim Luca, Paul Păun, D. Trost, Sesto Pals. Cei care sunt alături de aceştia se numesc Ion Vinea, Geo Bogza, Constantin Nisipeanu ş.a. Criticul face o scurtă retrospectivă asupra felului în care avangardiştii din România au fost citiţi de Lovinescu, Călinescu, asupra felului în care avangarda s-a integrat mişcărilor simboliste sau în publicistica anilor douăzeci, treizeci. Ce rol au jucat „Contimporanul” sau „Viaţa imediată” în dinamica avangardelor din România. Mai trebuie să adaug că nici Marin Mincu, nici Ion Pop, nici alţi exegeţi ai avangardei şi nici cei care au realizat marile istorii literare, de la G. Călinescu, Ion Negoiţescu, Nicolae Manolescu şi Al. Piru la Dumitru Micu şi Ion Rotaru nu au urmărit, de la un capăt la altul, nici biografiile autorilor mai sus citaţi, nici întregul operei lor. Dacă Tzara, Fundoianu, Voronca au avut parte de cercetători de pretutindeni, dacă Tristan Tzara şi B. Fundoianu trasează mari reţele simbolice în scrisul secolului XX, dacă Gherasim Luca a realizat uluitoare simetrii în istoriile avangardei, descoperindu- şi monografi harnici, D. Trost, Sesto Pals, Paul Păun au şansa întâlnirii cu un cercetător de performanţă, Michael Finkenthal. În primul rând, exegetul ştie bine istoria României şi crede necesar să recapituleze: devenirea personajelor sale, pliată pe evenimentele culturale, e admirabil contextualizată. Desigur, subtitlul nostru e limitativ, fiindcă Saşa Pană, Geo Şerban, Paul Cernat, Sarane Alexandrian, Petre Răileanu, Remy Laville, Ovidiu Moraru au scris pagini esenţiale despre personalităţile avangardei care au trăit, mai mult sau mai puţin, în România. Dar Michael Finkenthal semnalizează buna relaţie între exegeţii care au aşezat scrisul avangardiştilor izolaţi în anii 1945- 1948 şi proiectele lor culturale majore, cele împlinite la Paris sau la New York, în Franţa sau în Israel.

Finkenthal şi scriitorii săi. Despre contextele necesare
Am scris de mai multe ori despre Michael Finkenthal, uimit de mobilitatea cercetărilor: e şi între publicaţiile de la Bucureşti, şi între cele de la Cluj, Ierusalim, Paris, Londra. E între cărţi intruvabile pentru cercetătorul obişnuit fiindcă au apărut în edituri mici din România sau din Franţa, în 1945 sau în 1980. E profesor de ştiinţe în Statele Unite şi participă la sesiuni de comunicări, la lansări de cărţi privind opera lui Fundoianu sau a scriitorilor de avangardă la Bucureşti, Sibiu sau Ierusalim. Citeşte în avion ultimele cărţi apărute şi descoperă câte un timişorean vrednic de atenţie. Ultimul ar fi Ciprian Valcan. Publică la Paris, dar şi la Bucureşti studii despre Şestov, Cioran, Fundoianu, Gherasim Luca, Sesto Pals sau Dolfi Trost. Sunt studii inaugurale, cercetări care se opresc mereu asupra avangardei româneşti. Decisiv, am spune. Când scrie despre Trost, descoperă că Trost a scris despre Cioran şi l-a elogiat enorm pe Ştefan Baciu.
Ultima carte apărută în România se numeşte D. Trost. Între realitatea visului şi visul ca realitate. Este, spun de la început, o carte uimitoare prin efortul recuperator şi prin mobilitatea cu care Michael Finkenthal se mişcă în preajma ştiinţelor patronate de Freud. O frază a lui D. Trost ar fi şi cheia demersurilor lui Micael Finkenthal – calea către înţelegerea operei majore, de scriitor de avangardă, a suprarealistului: „suprarealismul nu caută să integreze visul în realitate, ci transpune realitatea înconjurătoare în vis”. Noutatea demersurilor lui Dolfi Trost, a şanselor şi neşanselor proiectului său e pusă în valoare de un cercetător lipsit de superstiţia priorităţilor. Michael Finkenthal nu ignoră biografiile scriitorilor de care se ocupă: contextele operei lor. Ce se poate descoperi extraordinar pe traseul celor 50 de ani ale lui D.Trost, scriitor născut la Brăila în 1916 şi mort în 1966, în SUA? Cei 43 de ani petrecuţi în România sunt aşezaţi sub reflector, cei 18 din Ierusalim, Paris, din State au rămas aproape necercetaţi. Dar nici cei de la Brăila şi de la Bucureşti nu s-au bucurat de cercetări foarte atente. Aşa că Michael Finkenthal ne aminteşte cum se apropie şi se desparte de Michel Butor şi Gherasim Luca, de Marx şi de Freud, de cutare scriitor de la Brăila sau din Botoşani.Ne aminteşte despre viaţa şi opera lui Gherasim Luca şi Sesto Pals, cei care în 2013 ar fi împlinit 100 de ani. Trimise din Columbia sau dintr-un avion care se apropie de Tokio, mesajele lui Michael Finkenthal au mereu ceva sărbătoresc: uitaţi-vă lângă ce scriitori importanţi aţi trăit!

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara