Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
FestLit Cluj 2015 de Reporter

Cea de-a doua ediţie a Festivalului Naţional de Literatură, FestLit Cluj 2015 (festival iniţiat de Uniunea Scriitorilor din România şi organizat de Filiala Cluj a USR) şi-a propus să fie un „exerciţiu de normalitate”, cum a anunţat Irina Petraş la Rondul de Gală al scriitorilor de la Muzeul de Artă Cluj-Napoca (Sala Tonitza; amfitrion Lucian Năstasă-Kovacs).

Altfel spus, între 4 şi 6 octombrie, în Clujul devenit din nou capitală a scrisului românesc, reprezentanţii celor 20 de filiale ale Uniunii Scriitorilor au avut, pe de-o parte, un spaţiu numai bun pentru sindrofii amicale (s-a propus adoptarea, pe parcursul Festivalului, a salutului ardelenesc „servus”, care înseamnă: te recunosc drept egal, aparţinem aceluiaşi timp şi spaţiu, vin în întâmpinarea ta generos şi deschis ştiind că şi „reţiproca” e valabilă), pentru întâlniri iuţi şi taclale pline de miez cu colegi din toată ţara, dar, pe de altă parte, au fost invitaţi, de data aceasta, să dezbată nu chestiuni mai mult ori mai puţin arzătoare precum criza culturii, precara statură a scriitorului în societate, „la ce bun poeţii ori lectura”, „încotro revistele literare” (asta şi fiindcă au început să apară semne clare că lucrurile intră încet-încet pe un făgaş de normalitate), ci unele, aş spune, fundamentale cum ar fi Şcoala Ardeleană şi începuturile modernităţii româneşti sau Farmecul etimologiilor. Elogiu limbii române. Cu alte cuvinte, să mediteze la rădăcinile culturii române şi să întreţină o stare de veghe faţă în faţă cu limba română, „stăpâna noastră”, cum ar zice Eminescu. Alegerea temelor părea, la prima vedere, îndrăzneaţă şi atipică, dar sa dovedit doar inspirată. Comunicările prezentate la cele două simpozioane (unul, la sediul Filialei clujene, cu pereţii plini de imagini ale vieţii literare la Cluj; altul, la Facultatea de Litere a UBB, „vatra” Echinoxului) au ţinut auditoriul în fertilă alertă intelectuală şi, lucru rar când se dizertează ore în şir, au reuşit să elimine orice senzaţie de monotonie ori plictis. Excelentele intervenţii (semnate Nicolae Manolescu, Marta Petreu, Ioan-Aurel Pop, Al. Cistelecan, Vasile Sebastian Dâncu, Daniel Cristea- Enache, Constantin Cubleşan, Angelo Mitchievici, Eugeniu Nistor, Răzvan Voncu, Cornel Ungureanu, Mihai Zamfir, Adrian Lesenciuc, Corin Braga, Aurel Maria Baros, Ştefan Borbély, Rodica Frenţiu, Rodica Marian, Irina Petraş, Lucian-Vasile Szabo) vor fi editate în volum şi puse, aşa cum se cuvine, la dispoziţia cititorilor. Unele dintre ele au apărut deja în avanpremieră în România literară.

Duminică a fost ziua – însorită, pe măsura vestitelor toamne clujene cântate de poeţi – a recitalurilor de literatură. După Rondul de Gală inaugural, a urmat, spre seară, în celebra, încărcata de istorie Sală Reduta a Muzeului Etnografic al Transilvaniei (amfitrion: Tudor Sălăgean), momentul Poemele locuirii (proiect în colaborare cu Bienala de Arhitectură Transilvania – vezi, pentru detalii şi zeci de imagini de la recital, http://batra.ro/).

Luni seara, la capătul unei zile pline, a avut loc, la Restaurantul Victoria, în cadrul unei cine festive, decernarea premiilor FestLit 2015, eveniment onorat de prezenţa domnului Ionuţ Vulpescu, ministrul Culturii. Juriul, alcătuit din Cornel Ungureanu, preşedinte, Gabriel Coşoveanu, Daniel Cristea-Enache, Emilian Galaicu- Păun, Antonio Patraş, Irina Petraş, Răzvan Voncu, membri, a decis câştigătorul Marelui Premiu FestLit Cluj: Corin Braga cu cartea sa Acedia Jurnal de vise, Polirom, Iaşi, 2014. Filialei Cluj a Uniunii Scriitorilor i s-a decernat Premiul pentru cea mai bună filială a anului. Seara s-a scurs într-o atmosferă destinsă, caldă, pe aceeaşi notă de rodnică normalitate introdusă încă de la deschidere.

Marţi dimineaţa, scriitorii au împânzit şcolile Clujului într-o nouă şi îmbunătăţită ediţie a Desantului scriitoricesc. Nicolae Manolescu a fost invitatul electrizant al Colegiului Studenţesc de Performanţă Academică (amfitrion: Ilie Rad; în auditoriu, alături de studenţi, Marta Petreu şi Lucian-Vasile Szabo). La Departamentul de Jurnalism al UBB, Mihai Zamfir şi Răzvan Voncu (amfitrion: Elena Abrudan; aceasta a înregistrat, cu echipa UBBTv, toate momentele Festivalului – a se vedea site-ul, tot de ei administrat: festlitcj. wordpress.com) au intrat în dialog cu studenţii despre România literară, cărţi, presă, călătorii. La Colegiul Naţional „Emil Racoviţă”, Gabriela Adameşteanu, Florina Ilis, Cornel Ungureanu şi Daniel Cristea-Enache. Iată mărturisirea unei eleve: „Desantul scriitorilor devine, iată, o tradiţie a vieţii mele de liceancă, încât am ajuns să aştept luna octombrie cu nerăbdarea de a descoperi oamenii ascunşi în spatele cărţilor, de a pătrunde în intimitatea motivaţiei de a scrie, de a înţelege mecanismele profesiei de scriitor şi ale criticii literare făcute cu profesionalism”. (Giorgia Cociş). La Colegiul Naţional „G. Coşbuc”: Angelo Mitchievici, Ion Pop, Ruxandra Cesereanu, Emilian Galaicu-Păun, Virgil Mihaiu, Gabriel Coşoveanu au fost „minunaţi consilieri de lectură” ai cerchiştilor de la Un cenaclu de joi. Petre Tănăsoaica, Traian Dobrinescu, Aurel Maria Baros, Mariana Gorczyca, Ion Cristofor, Mariana Bojan, Cornel Mihai Ungureanu, Maria Pal s-au întâlnit cu elevii Liceului de Artă „Romulus Ladea”, care au pregătit o expoziţie în onoarea oaspeţilor. Ion Horea, Al. Cistelecan, Irina Horea, George Vulturescu, Olimpiu Nuşfelean, Daniel Săuca, Ştefan Melancu au fost invitaţii de soi ai Liceului „Avram Iancu”. Elevii de la Liceul Teoretic „Gheorghe Şincai” şi-au primit oaspeţii – Ioan Moldovan, Horia Gârbea, Traian Ştef, Hanna Bota, Ion Mureşan, Virgil Stanciu, Leo Butnaru şi Adi Cristi – la Bastionul Croitorilor, motiv în plus ca întâmplarea să fie receptată drept „miraculoasă”. Cei ai Liceului „Mihai Eminescu” au fost ei înşişi oaspeţi ai Filialei Clujene (şcoala fiind în renovare), unde s-au întâlnit cu Adrian Alui Gheorghe, Mircea Braga, Rodica Braga, Marcel Mureşeanu, Dumitru Cerna, Mircea Popa, Doina Cetea. Horia Bădescu, Aurel Pantea, Rodica Marian s-au întâlnit cu elevii Seminarului Teologic Ortodox, iar Gellu Dorian, Victor Gh. Stan, Ştefan Borbély, Mircea M. Ionescu, Constantina Buleu, Gabriela Lungu, Săluc Horvat, Marius Dobrescu, Nicolae Corlat, Viorel Cacoveanu, Minerva Chira cu tinerii cititori ai Bibliotecii Judeţene „Octavian Goga” Cluj. Imagini de la Desant şi impresii ale participanţilor se pot găsi pe site-ul menţionat ceva mai sus.

Oaspeţii au vizionat şi expoziţii de pictură (Irina Petraş, Locuiri provizorii, la Muzeul de Artă; din pălăria lui Muri/Ion Mureşan, Oana Boc a extras bileţelul cu numele câştigătorului unei lucrări: Gabriel Coşoveanu), gravură (Rada Niţă, Bestiar, la Galeriile de Artă ale revistei Steaua), desen (Laura Poantă, Visul cailor sălbatici, la Galeriile Scriptorium ale Filialei clujene).

Marţi la prânz, scriitorii au participat în număr mare – li s-a alăturat şi ministrul Culturii – la Marşul lecturii: o carte la purtător, prolog inedit al Festivalului Internaţional de Carte Transilvania (director Vasile George Dâncu) cu mesaje precum „De carte nu scapi”, „A citi e omeneşte”, „Orice om e muritor, dar şi un posibil cititor” sau „Clujul citeşte”. La deschiderea Festivalului, programat anume în continuarea FestLit-ului, astfel încât sărbătoarea cărţii să ţină o săptămână întreagă, a urcat pe scenă câştigătorul Marelui Premiu, Corin Braga. În acelaşi cadru s-a lansat seria de autor Gabriela Adameşteanu (Editura Polirom), prozatoarea primind Premiul FICT „Cartea care dăinuie”.

Impresia generală a fost că, trecând cu bine proba ediţiei a doua, FestLit Cluj ar putea avea un viitor prelung.

Ar mai fi de menţionat că Festivalul a fost organizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi al Primăriei şi Consiliului Local al Municipiului Cluj-Napoca.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara