Numărul curent: 48

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Ochiul Magic:
Actualitatea de Alex. Ştefănescu


Talk-show literar la Brăila
Redacţia revistei România literară, reprezentată de Adriana Bittel, Marina Constantinescu, Gabriel Dimisianu, Nicolae Manolescu şi (cu voia dumneavoastră) Alex. Ştefănescu s-a aflat în zilele de 12 şi 13 octombrie 2001 la Brăila (oraşul natal al lui Gabriel Dimisianu), dând curs unei invitaţii călduroase făcute de iubitorii de literatură din partea locului. Oaspeţii (adică noi) au (am) purtat discuţii reciproc instructive cu Aurel Simionescu, preşedintele Consiliului Judeţean Brăila, Viorel Mortu, in-
spector general al Inspectoratului Şcolar Judeţean, Dinu Munteanu, profesor de limba română la Colegiul Economic "Ion Ghica", Gheorghe Calotă, profesor de limba română, pensionar, Ana Coman, inspector şcolar de specialitate (română), Emil Octavian Mocanu, director al Casei Corpului Didactic, Gheorghe Lupaşcu, profesor de limba română (pensionar), Veronica Dobrin, directoarea Teatrului "Maria Filotti" din Brăila.
în cursul unei vizite la Liceul "Nicolae Bălcescu", Gabriel Dimisianu, fost elev al acestui liceu, şi-a putut vedea numele gravat în marmură alături de acelea ale altor personalităţi care au ajuns personalităţi şi pentru că au urmat cursurile prestigiosului aşezământ. Este vorba de o listă impresionantă - Perpessicius, Ilarie Voronca, Mihail Sebastian, Nae Ionescu, Vasile Băncilă, Bazil Munteanu, Mihail Crama, Marcel Gafton ş.a. -, comparabilă cu cea care îl determina pe E. Lovinescu să considere nordul Moldovei un spaţiu matricial al literaturii române. Brăila ar putea fi considerată şi ea un asemenea loc fast.
Momentul culminant l-a constituit întâlnirea României literare cu publicul, într-o sală (elegantă) a Teatrului "Maria Filotti". Nicolae Manolescu a rostit un discurs (memorabil) pe tema puterii civilizatoare a cărţii. Au urmat numeroase intervenţii din partea celor de la prezidiu (a existat, trebuie spus, şi un prezidiu), ca şi din partea celor din sală. S-a aplaudat în repetate rânduri, neconvenţional, ca la un spectacol de succes.



Ne trebuie un bulgar
La Teatrul "Bulandra" din Bucureşti a avut loc recent premiera spectacolului cu piesa Colonelul-pasăre de Hristo Boicev, în regia lui Alexandru Dabija. în afară de jocul admirabil al actorilor (Silviu Geamănu, Victor Rebengiuc, Răzvan Vasilescu, Costel Caşcaval, Dorin Andone, Mircea Rusu, Dana Dogaru şi Constantin Drăgănescu) şi de decorurile şi jocurile de lumini sugestive (create de Dragoş Buhagiar), am remarcat frumuseţea textului. Frumuseţea şi mai ales faptul că poate fi jucat, captivând necontenit publicul, făcându-l, succesiv, să râdă şi să se întristeze, să viseze şi să gândească. Am simţit o mare invidie. De ce pot bulgarii să aibă un dramaturg ca Hristo Boicev şi noi nu putem? De ce nu scriu şi Horia Gârbea sau Vlad Zografi sau Alina Mungiu un text la fel de atrăgător?


Întrebări cu umor
Virgil Ianţu, protagonistul emisiunii Vrei să fii miliardar? de la Prima TV merită felicitat pentru siguranţa şi bunul gust cu care conduce de fiecare dată concursul. Merită felicitaţi însă, totodată, şi autorii anonimi ai întrebărilor, care dau dovadă de umor:
"Cine a rostit cuvintele devenite faimoase Un pas mic pentru om, un pas uriaş pentru omenire: A. Ion Creangă; B. Neil Armstrong; C. Adrian Năstase; D. Petre Ispirescu?"
"Ce completare trebuie adusă sintagmei 9 săptămâni şi... pentru a obţine titlul unui film: A. ...un sfert; B. ...o ţâră; C. ...câteva zile; D. ...jumătate?"
"Ce se injectează într-un organism pentru a-i mări capacitatea de apărare împotriva infecţiilor: A. aspirină; B. gamaglobulină; C. carmol; D. terebentină?"



Aplauze la Marsilia pentru Matei Vişniec
Piesa de teatru Istoria comunismului povestită pentru bolnavii mintal de Matei Vişniec, publicată anul trecut (în premieră) în revista noastră, s-a montat de curând la Marsilia, bucurându-se de o foarte bună primire atât din partea publicului, cât şi din aceea a criticii de specialitate. Regia spectacolului este semnată de Guy Cambreleng. Scenografia - de Geneviève Dudret. Iar printre interpreţi - Olivier Comte, Tania Sourseva, Alain Cesco-Résia, Guy Cambreleng, José-Maria Sanchez, Jean-Marie Sirgue, Patrick Coussot, Nadine Lefèvre, Rémy Charroy, Sophie Guyot-Tabet, Eric Helard - există şi o româncă: Ioana Crăciunescu, cunoscuta poetă şi actriţă.
P.S. Realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Comunicării din Franţa, spectacolul ne oferă o sugestie: scriitorii şi actorii români care au nevoie de o susţinere financiară din partea unui minister al culturii o pot obţine în afara României. în ţahra lohr de ohrigine n-au nici o şansă.