Numărul curent: 48

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Ochiul Magic:
Actualitatea de Alex. Ştefănescu


Cărti de propagandă

În librării se află o brosură pe care scrie cu litere mari A GUIDE TO ROMANIAN LITERATURE. În plus pe ultima copertă există mentiunea: "Cartea a apărut cu sprijinul Ministerului Culturii". Străinii care iau în serios asemenea precizări si-ar putea imagina că este vorba de o prezentare sintetică oficială a literaturii române. Cum să-si închipuie că "ghidul" este în realitate o carte de propagandă în favoarea generatiei '80, carte scrisă de unul dintre cei mai activi avocati ai acestei generatii, Ion Bogdan Lefter?
O carte de propagandă similară, si ea pusă în vânzare de curând, poartă titlul Experiment in Post-war Romanian Literature si a apărut tot cu sprijinul (lipsit de discernământ) al Ministerului Culturii. Ion Bogdan Lefter si-a luat de data aceasta doi colaboratori: Monica Spiridon si Gheorghe Crăciun. Toti trei recurg la trucul unei definiri restrictive a notiunii de "experiment" pentru a-i putea ignora pe marii scriitori dinaintea generatiei '80 (amintindu-i exclusiv pe înaintasii care au anticipat intuitiv asa-zisul postmodernism promovat de optzecisti).
Traduse într-o engleză anostă, lipsită de farmec literar (este aprecierea unui profesor de la Universitatea Standford din SUA, Rodney Koeneke, care urmăreste cu interes literatura română si care ne-a si semnalat de altfel aparitia derutantelor brosuri), textele propagandistice ale lui Ion Bogdan Lefter si ale asociatilor săi pleacă de la premisa - comică, dacă n-ar fi întristătoare - că se poate scăpa de concurentă... nenumind-o. Asa cum în unele familii superstitioase nu se pronuntă niciodată numele Satanei, în familia optzecistă sunt evitate cu strictete nume ca Nichita Stănescu, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Ileana Mălăncioiu, Cezar Ivănescu, Augustin Buzura sau chiar Matei Visniec (care, cu tot optzecismul lui, este prea talentat si locuieste prea departe ca să mai fie adus în discutie). Ca de obicei, Ion Bogdan Lefter & comp. defilează tot cu Călin Vlasie, Cristian Moraru, Gheorghe Crăciun, George Cusnarencu, Romulus Bucur s.a.m.d.
Caracterul tendentios al brosurilor este evidentiat si de importanta care se acordă asociatiei optzecistilor, ASPRO (asociatie avându-l drept presedinte pe Ion Bogdan Lefter). Data înfiintării ASPRO este considerată un fel de dată istorică. Iar ASPRO apare ca o organizatie eroică, acuzată de răuvoitori de "dizidentă" etc. În realitate, aspristii, departe de a avea o asemenea aureolă, sunt doar caraghiosi. Ei îsi închipuie că autoproclamându-se "profesionisti" i-au surclasat pe membrii Uniunii Scriitorilor. Practic, este vorba - ca de atâtea ori în viată - de (fosti) tineri scriitori care si-au pierdut răbdarea să tot astepte să câstige marea competitie si care, enervati, au inventat o nouă competitie, numai a lor.
În plus, unii dintre optzecisti sunt si lipsiti de demnitate. Ei critică vehement, în declaratii publice, Uniunea Scriitorilor, considerând-o inclusiv "stalinistă", dar rămân în continuare si membri ai Uniunii Scriitorilor, pentru a obtine diferite avantaje.


În locul carpetelor
aduse din Turcia


O editură care s-a remarcat până în prezent publicând cărti de o elegantă desăvârsită (Editura "Vinea"), un poet talentat, desi cam naiv (Constantin Preda) si un grafician numai naiv (Florin Preda-Dochinoiu) si-au unit fortele pentru a produce un volum de versuri de un socant prost-gust. Volumul, intitulat Te-am iubit soldăteste, cu dragostea unui întreg regiment, are formatul unei reviste săptămânale - 29/20,5 cm - si îl înfătisează pe prima copertă, în mărime (aproape) naturală, pe autorul însusi, bust, cu o tigară subtire de foi în gură. Pe coperta a patra, surpriză!, acelasi portret de tărănus român cu morgă de magnat american! Volumul ar putea fi atârnat pe pereti în locul carpetelor cu "Răpirea din Serai" aduse din Turcia.


Disparitia spiritului critic


Revista Apostrof a avut de la început toate calitătile, în afară de una: fermitatea spiritului critic. Subtilitatea eseurilor, valoarea documentară a "dosarelor" de istorie literară, frumusetea poemelor făceau si mai de neînteles, prin comparatie, lipsa de atitudine a comentariilor critice referitoare la cele mai recente aparitii editoriale.
Ultimul număr al revistei clujene (6, din iunie 1999) este complet lipsit de spirit critic. O albină fără ac. Recenziile sunt putine la număr si exclusiv elogioase. Irina Petras laudă o carte de Norman Manea, Victor Cublesan laudă o carte de Simona Popescu, Claudiu Groza laudă o carte de Valeriu Pricină. Si ce se mai poate (lăuda) când totul se poate (lăuda)?
Prozatori români
apocaliptici


Prestigioasa revistă literară Apokalipsa din Republica Slovenia oferă cititorilor săi - în numărul 29/30 din 1999 - proză românească selectată cu bun-gust. Autorii români prezentati publicului sloven sunt Teodor Mazilu, Răzvan Petrescu, Dan Stanca, M.M. Pavelescu, Cătălin Mihuleac, Miron Beteg, Stefan Caraman.


De 3000 de lei
vulgaritate


Revista Singurul atu (pret: 3000 lei, redactor-sef: Oana-Maria Savin) întrece, în materie de vulgaritate, tot ce a apărut vreodată în România. Iată, ca exemplu, prin ce fel de "evocare" este omagiat Nichita Stănescu:
"Nichita avea o iubită, pe (...), poetă stabilită de scurtă vreme în Capitală. Poetul căuta, întâi si-ntâi, s-o ocrotească, s-o ferească de răutatea oamenilor. Odată, sărutând-o, s-a petrecut un incident: i-a rămas un dinte de-al ei în gură, un dinte cu pivot neprins bine. Nichita, fără să scoată o vorbă si fără să se trădeze cumva, l-a înghitit pe loc. Altfel, poate că ea s-ar fi simtit cumva jenată."
Am trecut sub tăcere numele poetei, din decentă. În schimb, nu vom trece sub tăcere numele autorului articolului, un adevărat campion al proastei cresteri: Serban Comănescu.

O colectie în declin


Faimoasa colectie "Biblioteca pentru toti" a Editurii Minerva se află de mai mult timp în cădere liberă. Cauza principală: vanitatea unor autori contemporani, căreia editura nu poate (sau nici nu intentionează) să i se opună.
Regula (de aur) a colectiei era să cuprindă numai texte literare de o valoare indiscutabilă, a căror lectură să constituie, implicit, o lectie de literatură (ca si una de limba română). De aceea se si numeste colectia "...pentru toti". (Nu-ti poti permite să tipăresti literatură proastă în tiraj de masă, asa cum nu-ti poti îngădui să torni otravă în reteaua de alimentare cu apă a unui oras. Otravă poti să bei de unul singur sau, eventual, împreună cu câtiva prieteni care vor să facă această experientă...)
O altă regulă (de argint) era ca aparatul critic să fie sobru.
Exemplul cel mai frapant de abatere de la aceste reguli îl constituie publicarea în "BPT" a peste 300 de pagini de versuri ale unui poet minor, coplesit de amatorism, Radu Cârneci. Versurilor li se adaugă un "tabel cronologic" ditirambic semnat de Florentin Popescu, tabel în care întâlnim, în locul necesarelor date de istorie literară, o poliloghie bombastică si sentimentaloidă, care culminează cu următoarea apreciere:
"Prin întinsa-i operă poetică (...), Radu Cârneci se asează pe drept, în rândul întâi al făptuitorilor de cultură românească în această a doua jumătate a secolului XX."
Nu ne rămâne decât să credem că Tudor Arghezi, Lucian Blaga, G. Călinescu, Constantin Noica, Marin Preda, Nichita Stănescu, Petru Cretia, Marin Sorescu si ceilalti ca ei stau în ultimul rând.