|
Articole din:
2010
2009
2008
2007
2006
2005
2004
2003
2002
2001
2000
1999
1998
Toate articolele
|
|
| Nr. 24 / 2010 - Însemnări |
Caracteristica epocii este că înavuţiţii si mediocritatea sunt directorii de comportament si de gândire ai unor oameni care ar avea alte posibilităţi. Aceştia sunt loviţi de două ori.
O...
|
|
| Nr. 21 / 2010 - Însemnări |
În ale literelor actuale, am consilierul meu de taină - pe care, spre deosebire de alţi oameni mari, ştiu să-l ascult. In cartea asta cel puţin, Compagnon nu-i filozof al culturii, ca Spengler...
|
|
| Nr. 19 / 2010 - Arta litotei |
Mai anii trecuţi, o anchetă voia să afle despre diferiţi critici literari, ajunşi la o anumită vârstă, dacă se simt împliniţi.
întrebat, Gabriel Dimisianu a răspuns nu: „...ar fi s...
|
|
| Nr. 19 / 2010 - Însemnări |
Ideea principală a lui Compagnon, aceea că antimodernii sunt mai moderni decât modernii, pentru că ei neagă, iar negarea aparţine modernităţii, este spectaculoasă si falsă.
La moderni, ...
|
|
| Nr. 17 / 2010 - Însemnări |
Ne întrebăm de ce ne vedem cu atât de puţini. Suntem prea exigenţi, avanseaza unul dintre noi. N-ar trebui. In fond, oamenii îşi trăiesc viaţa, se adaptează la împrejurări. E drept, acea...
|
|
| Nr. 15 / 2010 - Însemnari |
Şi mă întorc si zic: de ce, domnule, ai spus platitudini dacă te treziseşi la 3,38 si îţi veniseră nişte, cât de cât, idei ? Păi, pentru că n-am apucat.
Am păţit ca ăla, nu mai...
|
|
| Nr. 13 / 2010 - Însemnări |
De când am scris o carte despre bătrâneţe, deşi numai studiu nu se poate numi, trec drept specialist al problemei. Ceea ce - devenit, din „teoretician", practicant al senectuţii -n-aş mai a...
|
|
| Nr. 11 / 2010 - O literatură a sudului |
Până la un punct, cenzorul ar fi trebuit to-tusi să fie mulţumit. Dădeam asigurări implicite că nu aveam de gând să deranjez pe nimeni cu prezenţa
Unul mai puţin, printre atâţia opoz...
|
|
| Nr. 9 / 2010 - Cu penseta |
Sigur că, în condiţiile date, îmi aveam supărările mele, pe unele încercasem să le divulg. Nu prea mi-a mers. Nu mi-a mers nici când erau anodine.
Până ce nu şi-au bătut joc de ea, s...
|
|
| Nr. 7 / 2010 - Închisori |
Obsedante pentru organe au fost aurul si valuta. Aurul, când era mult, valuta, chiar si trei dolari. Ghinionul suprem: să se creadă că „deţii", iar tu să n-ai nimic.
Soacra lui Nelu, doam...
|
