Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
in memoriam Radu Cârneci (1928-2017) de ---

S-a stins din viaţă pe 8 decembrie 2017 poetul şi traducătorul Radu Cârneci. Născut pe 14 februarie 1928 în comuna Pardoşi, judeţul Buzău, a început Facultatea de Filologie la Bucureşti, absolvind însă Facultatea de Silvicultură din Braşov şi Academia de Ştiinţe Sociale şi Politice „Ştefan Gheorghiu“ din Bucureşti. A fost preşedinte al Comitetului Regional de Cultură şi Artă din Bacău, unde a reînfiinţat revista Ateneu şi a creat Festivalul George Bacovia, a fost secretar al Uniunii Scriitorilor, şef al secţiei culturale la Contemporanul (pînă în 1990). După Revoluţie a înfiinţat la Bucureşti Editura Orion.

A debutat editorial în 1963, cu placheta Noi şi soarele (cu o prezentare de Marcel Breslaşu). A colaborat la revistele România literară, „Luceafărul“, „Contemporanul“, „Argeş“, „Steaua“, „Tribuna“, „Convorbiri literare“ şi multe altele. A primit Premiul Uniunii Scriitorilor (1971) şi Premiul Academiei Române (1978).

Opera sa poetică e constituită de numeroase volume, precum Orgă şi iarbă (1966), Centaur îndrăgostit (1969), Grădina în formă de vis (1970), Cîntînd dintr-un arbore (1971), Horă de vulturi (1974), Temerile lui Orfeu (1978), Un spaţiu de dor (1980; cu o prefaţă de Petru Poantă), Timpul judecător (1982), Sonete (1983), Heraldica iubirii (1999; cu o prefaţă de Radu Enescu) ş.a. A tradus în limba română operele integrale ale lui Baudelaire, Leopold Sédar Senghor şi Khalil Gibran. A tradus numeroşi poeţi internaţionali şi a alcătuit mai multe antologii în mai multe volume, dintre care amintim Poezia pădurii româneşti (4 volume),Cinegetica (3 volume), Mioriţa (în şapte limbi: română, franceză, engleză, germană, italiană, spaniolă, rusă), Antologia poeţilor de limbă română din Israel; antologia (panorama) Sonetului românesc (3 volume) şi antologia Cântarea cântărilor (16 variante în grai românesc, 1688-2010).

Poet al iubirii şi promotor al sonetului şi rondosonetului, după cum observa Nicolae Mecu, „naturismul baroc“ din prima fază a creaţiei sale lirice va fi înlocuit ulterior „cu un ceremonial ritualic în care convenţia culturală şi artificiul joacă un rol important“.

Prin dispariţia lui Radu Cârneci, Uniunea Scriitorilor din România şi întreaga noastră lume literară suferă o grea pierdere.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara