Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Important e să participi, nu?! de Horia Alexandrescu

În 1896, când a năşit prima Olimpiadă internaţională din istorie, Baronul Pierre de Coubertin a lansat şi sloganul „Important e să participi”! Ca răsplată, însă, la ceremonia de închidere, delegaţia americană l-a premiat pe Dimitris Vikelas, primul preşedinte al CIO şi principalul organizator al ediţiei inaugurale a J.O.

După alţi patru ani, în 1900, când Olimpiada s-a mutat la Paris – durând vreo jumătate de an, întrucât era doar o anexă a Expoziţiei Universale – baronul nici n-a mai prea participat, observând că distinşii săi compatrioţi erau preocupaţi exclusiv de viitorul economiei de piaţă. Parcă presimţise, săracu’, că salvele de pe crucişătorul Aurora vor marca, ulterior, odată cu Marea Revoluţie din Octombrie, şi volatilizarea finanţelor sale, investite drept capital participativ în băncile ţariste. Şi, devenit falit în toată regula, a înţeles că panseul său iniţial avea nevoie de corecturi, în sensul că important e să participi, dar contează unde şi când!

Modelul acestei gândiri pragmatice a fost preluat mai târziu de Nicolae Ceauşescu, care a decis că România trebuie să participe la cele două ediţii de Olimpiade boicotate, de la Moscova ‘80 şi Los Angeles ‘84. Drept urmare, delegaţiile noastre au şi înregistrat acolo cele mai spectaculoase bilanţuri din istorie, profitând că la primele lipsiseră campionii ţărilor capitaliste, iar la celelalte se răzbunaseră socialiştii! Acum, când Olimpiada de la Rio începe chiar mâine, având ca mascotă ţânţarul Zika, observăm că o mulţime de mari campioni, din tenis mai ales, optează şi ei pentru economia de piaţă, în loc să rişte participarea la sambele generate de înţepăturile epidemice. Noi, însă, curajoşi (şi eleganţi, în costumele franţuzeşti făcute la Botoşani), deplasăm la Rio aproape 100 de sportivi, cu care jinduim la vreo 6-8 medalii, călăuziţi de vechiul panseu coubertinian. Cum tot graţie acestuia, suta de competitori e dublată de altă sută, dar de oficiali, că tot se vaită şefii şi şefuleţii ăştia că sportul n-are bani destui. Cam trei sferturi dintre participanţii ambelor categorii nu aveau însă ce să caute la Rio! Se duc în plimbare, să facă figuraţie, dar nu doar ca să participe, ci şi ca să ne facă de râs, după cum veţi constata curând, în condiţiile în care biletul de avion costă 3-4000 de euro. De persoană şi la clasă, nu la business! Şi mai trist e că din fruntea delegaţiei lipsesc exact echipele de forţă, gimnastică fete şi caiac-canoe, dar şi că nu e acolo nici Simona Halep. Ea măcar tocmai a triumfat la Montréal, câştigând şi jumătate de milion de dolari, iar la câţi români au susţinut-o din tribună, plus prestaţia din finala de la dublu, chiar că a meritat să absenteze de la Rio! Şi România era, practic, tot acolo, în Canada, dar nu pentru a face figuraţie, ci ca să triumfe într-o finală din două şi să o onoreze efectiv pe cealaltă. În fine, om vedea ce-o să fie şi la J.O., dar ceea ce transmit deja agenţiile de presă este o viziune de coşmar, în care ţânţarul Zika a devenit ameninţarea cea mai mică. În sporturile nautice se recomandă competitorilor să ţină… ochii închişi şi să nu ia apă în gură, din cauza mizeriilor deversate, bazele sportive sunt departe de a fi finalizate, iar apartamentele din satul olimpic au şi ele probleme multiple. Sigur, şi noi suntem neam de cârcotaşi, dar când la o ditamai întrecerea vin sportivi din peste 200 de ţări ale lumii, parcă nu dau bine asemenea veşti neplăcute. Să fim însă optimişti şi încrezători în şansele sportivilor noştri, cu aşteptările pe care le avem în special de la handbaliste, tenismeni, de la gimnasta Cătălina Ponor şi de la colegul ei Marian Drăgulescu, de la judo, scrimă şi tenis de masă.

Cât priveşte balastul de sportivi şi oficiali trimişi la Rio, dacă tot sunt doar turişti, le recomand să urce pe Corcovado, până la statuia-simbol a lui Christos Mântuitorul (Cristo Redentor), care străjuieşte Rio de Janeiro. Şi să depună o floare acolo, având în vedere că la crearea imensei statui, înaltă de 30 de metri, realizarea capului Mântuitorului a fost opera sculptorului român Gheorghe Leonida!

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara