Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Gutenberg n-a murit de Simona Vasilache


De la constatarea, greu de pus la îndoială, că pentru a citi cum se cade "zestrea" de cărţi de-acasă şi raitele prin net caffé-uri nu ajung au pornit, în seara de 2 martie, după şase, discuţiile găzduite de Clubul Prometheus, la Întîlnirile "României literare". A fost vorba, aşadar, despre viitorul şi, pînă una-alta, prezentul bibliotecilor româneşti. Tema, a remarcat Nicolae Manolescu, directorul revistei organizatoare, este, mai nou, una de interes general. Gazetele au anticipat, ce ciudat, ce bizar şi ce coincidenţă, o dezbatere...surpriză. Cu invitaţi surpriză, în persoana doamnei Mona Muscă, Ministrul Culturii şi Cultelor, aşteptată să sosească la Întîlniri... Ca totdeauna, Nicolae Manolescu a "desenat" liniile de forţă ale dialogului, de fapt o discuţie-semnal, care să nu urmeze "strategia" de pe vremuri, "vine cineva, ridică o problemă şi o lasă acolo..." A atins, apoi, toate "nucleele" ce aveau să fie dezvoltate pe urmă: pe de-o parte, revenirea tinerilor în biblioteci, dirijată de preţurile prohibitive ale cărţilor, pe de alta, lipsa de atractivitate a unor spaţii vechi, cu depozite improprii şi bani insuficienţi pentru achiziţii. De fapt, nu atît puţini, cît nechibzuit gestionaţi, la nivel, fireşte, superior bibliotecilor. Comparabilă, totuşi, cu marile biblioteci ale lumii, ca aceea din Toronto, în stare, cu mulţi ani în urmă, să-i ofere unui autor român o cvasi-perfectă listă bibliografică a propriilor cărţi, este BCU Bucureşti.

Ioan Stoica, directorul care a reintrodus-o în circuit, a luat cuvîntul, insistînd pe ideea unei colaborări între Ministerul Culturii şi Cultelor, Ministerul Educaţiei şi Cercetării şi Academia Română în folosul bibliotecilor. Dacă o asemenea "conjuncţie" întîrzie, în ciuda apartenenţei lor clare, bibliotecile rămîn, de fapt, ale nimănui. De asemenea, a atras atenţia asupra "procesării" informaţiilor, dincolo de simpla lor înmagazinare. Studenţii, cititorii în genere, chiar şi la sate, trebuie învăţaţi să "lucreze" cu cărţile. La primul punct al intervenţiei sale, reprezentanţii MCC şi ai MEC, secretarii de stat Ioan Onisei şi Adrian Gorun, au fost invitaţi să răspundă, ţinînd seama de recomandarea de la Întîlnirile...din februarie, de-a mări subvenţiile pentru achiziţii, pe seama celor pentru apariţii.

Ioan Onisei a precizat că MCC răspunde doar de Biblioteca Naţională, reţeaua bibliotecilor şcolare şi universitare fiind subordonată MEC, iar a celor teritoriale Administraţiei Publice Locale. MCC are, însă, dreptul legal de-a cumpăra cărţi pentru bibliotecile publice. Proiectele ministerului includ stabilirea, prin votul unei comisii de academicieni, a cărţilor de care e nevoie, achiziţionarea lor, organizarea unei campanii naţionale pentru lectură şi informatizarea bibliotecilor publice. Vor fi modernizate, deocamdată, 300 de biblioteci, cu banii Băncii Mondiale. Cît priveşte Biblioteca Naţională, dacă se alocă tot bugetul solicitat, lucrările s-ar putea finaliza în 3 ani, pe cînd, în ritmul actual de finanţare, noua clădire va fi gata peste 46 de ani... Legea Bibliotecilor stipulează, de altfel, că Loteria Naţională contribuie cu 0,4% din profituri la reabilitarea spaţiilor de lectură, dar în legislatura precedentă nu s-au elaborat normele metodologice pentru aplicarea acestei prevederi.

Soarta bibliotecilor şcolare a fost prezentată de Adrian Gorun. Pe replica, deconcertantă, că pentru BCU Cluj s-au alocat zero lei, a intrat doamna ministru Mona Muscă.

Ioan Onisei a revenit în discuţie, făcînd public un gest simbolic: semnarea de către Ministrul Culturii şi Cultelor, pe

1 martie, a ordinului prin care Dan Erceanu, directorul demis al Bibliotecii Naţionale, este repus în funcţie. Acesta, preluînd ştafeta, a vorbit despre deschiderea pe care Biblioteca Naţională trebuie să le-o ofere cititorilor, prin conferinţe, expoziţii, întîlniri, care să completeze fericit orele de lectură.

Preşedintele Asociaţiei Bibliotecarilor din România, Mircea Regneală, a reluat apelul pentru salvarea bibliotecilor rurale, adăugînd datoria de-a reconstrui Aula Fundaţiei, adevărat reper cultural, şi de-a clarifica situaţia profesorilor documentarişti, înlocuitorii, după modelul francez, ai bibliotecarilor şcolari. În încheiere, ca membru al Comisiei de Achiziţii, a garantat pentru buna ei funcţionare, sub rezerva că n-a mai putut urmări ce s-a întîmplat după înaintarea propunerilor.

Doamna Mona Muscă a intervenit cu un angajament ferm: "ori bibliotecile (puse la punct), ori noi (răspunzători)". Implicarea dumneaei în acest proiect se sprijină pe două feluri de amintiri. Unele vechi, din satul bunicilor, ţărani învăţaţi, unde în vacanţe găsea o foarte bine dotată bibliotecă rurală. Altele legate de viaţa universitară, deopotrivă de-o conferinţă ţinută la Timişoara de Nicolae Manolescu, de la care a rămas convinsă că, deseori, forma creează fondul şi de trezitul devreme, în studenţie, ca să prindă loc la sala de lectură. Noroc că se mai găsea cîte un cavaler...Concret, doamna ministru şi-a reanunţat intenţia de-a atrage oamenii de afaceri "de partea" bibliotecilor, fiind un lucru dovedit că popularitatea dobîndită prin "mecenat" este de zece ori mai ieftină decît reclama cu un efect comparabil.

Apoi, cercul discuţiei s-a lărgit, cuprinzînd deopotrivă oameni ai cifrelor, sociologi (d-na Vali Stoian) şi simpli cititori. Sînt de reţinut, din intervenţiile din public (unde se aflau, printre alţii, Adriana Bittel, Dan Stanca şi Gheorghe Buluţă), referirile la "concurenţa" dintre lectura clasică şi cititul pe ecranul computerului, depăşită printr-un "hibrid", prin tratarea diferită a lui utile şi a lui dulci. Chiar dacă, se pare, consolarea lui Eco, aceea că nu poţi adormi cu un computer pe piept, aşa cum adormi cu o carte nu mai e de actualitate, lectura de plăcere se va face, în continuare, după ediţiile tipărite. S-a vorbit, apoi, despre situaţia bibliotecarilor tineri, nemotivaţi, pornind de la datele oferite de Carmen Istrate, consilier în MEC. Impresia că se citeşte foarte mult a fost corectată, din experienţa sa cu tinerii colocatari, de Alex Ştefănescu. Se citeşte, de fapt, "din interes" şi nivelul de cultură scade. Mai trist e că cititul, dispreţuit de anumite categorii de tineri, e subevaluat şi în instituţiile publice. Teodora Stanciu a prezentat situaţia de la Radio România Cultural, unde biblioteca a fost înlocuită de un restaurant, fără a se lua în seamă dificultăţile de documentare create.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara