Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Gala Premiilor Uniunii Scriitorilor din România pe anul 2013 de Simona Vasilache

Luni seara, pe 9 iunie, în Aula Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, a avut loc decernarea Premiilor Uniunii Scriitorilor pentru anul editorial 2013. Festivitatea, asezonată cu excelente momente de muzică veche românească, în interpretarea formaţiei Trei parale, n-a dus lipsă nici de discursuri spumoase, nici de surprize, nici de neprezentări. Pe scenă, printre rafturi cu cărţi, preşedintele Uniunii Scriitorilor, Nicolae Manolescu, a deschis Gala, anunţând componenţa juriului: Mircea Mihăieş - preşedintele juriului, Livius Ciocârlie, Gabriel Coşoveanu, Dan Cristea, Daniel Cristea-Enache, Ioan Holban şi Nicolae Oprea. Preşedintele USR şi-a exprimat regretul că cineva dintre juraţi a divulgat (măcar) o parte dintre numele premianţilor, ceea ce explică absenţa din sală a celorlalţi nominalizaţi. Invitat să vorbească, din partea selecţionerilor, Livius Ciocârlie s-a oferit, în glumă, să-şi recunoască indiscreţia (deşi ar fi fost ultimul bănuit...), pentru a nu mai figura în viitoare jurii. Micul discurs, plin de autoironie fermecătoare, a prefaţat înşiruirea categoriilor de premianţi, dinspre debut spre marele premiu, pentru a întreţine, de bună seamă, suspansul.
La Debut, anunţaţi de veşnic tinerii Ion Horea şi Gabriel Dimisianu, au câştigat poetul Ştefan Baghiu, vizibil copleşit de premiu, şi criticul George Neagoe, surprins că nu a rămas, cum bănuia la un moment dat, cu buza umflată. A urmat o suită de premii care au recompensat literatura în limbile minorităţilor naţionale şi traducerile, preşedintele USR remarcând tratamentul foarte favorabil acordat în România scrierilor în alte limbi. Astfel, Marko Bela a anunţat repede, fiindcă, aşa cum a explicat cu umor, pentru un scriitor care e şi politician e periculos să fie văzut cu plicuri, numele câştigătorului de la secţiunea Scriitori în limba maghiară: Vida Gabor pentru romanul Ahol az o lelke („Unde-i sufletul său”). Laudatio i-a fost făcută de Karacsonyi Zsolt. Dagmar Maria Anoca a anunţat câştigătorul
Premiului Departamentului pentru Relaţii Interetnice al Guvernului României, introdus de anul acesta, poeta debutantă Anna Kaliankova, pentru volumul în limba slovacă Kristal’ova reika slov („Fluviul cuvintelor de cristal”).
Premiul acordat celui mai bun traducător a fost anunţat de Elisabeta Lăsconi, cu o scurtă poveste, cu iz sadovenian, despre condiţia celui care transpune un scriitor în altă limbă. Câştigătorul a fost Cristian Bejan, pentru traducerea din Marcus Aurelius. De asemenea, la categoria Traduceri s-a acordat şi Premiul „Andrei Bantaş”, pentru spaţiul anglo-saxon. Competiţia, a subliniat Irina Horea, care a înmânat premiul, a fost strânsă, fiindcă din engleză se traduce foarte mult la noi. Premiul i-a revenit Iuliei Gorzo, absentă din sală, pentru o traducere din Philip Roth.
Premiul la categoria Carte pentru copii şi tineret i-a revenit Passionariei Stoicescu, elogiată de preşedintele secţiei de profil a USR, Victor Gh. Stan. La Dramaturgie, premiul, anunţat de Gabriela Gheorghişor, a fost adjudecat de Daniel Bănulescu, inspirat, în scrierea piesei câştigătoare, de o ştire despre pregătirea sinucigaşilor kamikaze, înainte de atentate.
La Critică, istorie literară şi eseu, Cosmin Ciotloş s-a întâlnit din nou (prima dată fiind la Premiile României literare) cu Adriana Babeţi şi cu Amazoanele. Câştigătoarea a vorbit scurt, bărbăteşte (sic!), declarându-şi încântarea că termenul a început să prindă, chiar şi în relatări din lumea sportului. S-au acordat şi două premii speciale, anunţate de Eugen Negrici şi Ion Bogdan Lefter, revenindu-le lui Ştefan Agopian, pentru volumul său de memorialistică din lumea literară, şi lui Simion Dănilă, reputat şi foarte modest traducător al lui Nietzsche. Prezentat de Nicolae Manolescu drept autorul nu al unei cărţi, ci al unui monument, Simion Dănilă a mărturisit că nimeni nu-l citeşte şi nu-l traduce pe Nietzsche nepedepsit şi a mulţumit pentru şansa de a-şi trăi, pe scena premiilor, momentul solar al vieţii.
Festivitatea a continuat cu acordarea premiilor pentru Poezie şi Proză. Premiul pentru Poezie i-a revenit, după o laudatio făcută de Marian Drăghici, lui Eugen Suciu, care l-a dedicat, la rândul lui, numeroşilor săi colegi de generaţie dispăruţi dintre noi. Premiul pentru Proză, anunţat de Mihai Zamfir, a încununat munca de mai multe decenii a lui Gheorghe Schwartz la proiectul Cei o sută. Nominalizat pentru acest premiu, Varujan Vosganian s-a retras din competiţie.
Momentul mult aşteptat, al acordării Premiului Naţional, care a `ncheiat Gala, a fost gestionat de Nicolae Manolescu, care a anunţat că distincţia se acordă unei mari traducătoare, Antoaneta Ralian. Discursul de mulţumire al doamnei Ralian, o încheiere inspirată a ceremoniei, a smuls promisiunea unui premiu şi peste un deceniu, la aniversarea unui secol de viaţă. Prinzându-se în acest pariu, Nicolae Manolescu i-a invitat pe cei prezenţi la un pahar de vin.
Cu toate dificultăţile momentului, desfăşurarea Galei, ale cărei premii au fost susţinute financiar de Ministerul Culturii, a marcat un reper important în viaţa breslei.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara