Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Gala Poeziei Române Contemporane – ediția a VII-a – de Reporter

Vineri, 9 iunie a.c., la Alba Iulia, a avut loc cea de-a VII-a ediție a Galei Poeziei Române Contemporane. Se cuvine să reamintim faptul că acest important proiect cultural al Uniunii Scriitorilor, s-a desfășurat, în primii doi ani, la Ateneul Român din București. De la a treia ediție, la invitația Consiliului Județean Alba și a președintelui său, domnul Ion Dumitrel, Gala s-a mutat în orașul de o mare valoare simbolică pentru noi toți, Alba Iulia, unde și organizatorii, și scriitorii invitați, și publicul par să fie de acord că s-a găsit locul cel mai potrivit pentru aceste recitaluri poetice la care iau parte unii din cei mai valoroși poeți români de astăzi. De asemenea, trebuie să precizăm regula după care se face selecția poeților invitați la Gală, cei care alcătuiesc ceea ce se cheamă Lista lui Manolescu. Doar în mică măsură lista participanților i se datorează lui Nicolae Manolescu, selecționerul și moderatorul Galei. În realitate, lucrurile se petrec în felul următor: la începutul fiecărui an sunt consultați mai mulți critici literari specializați în poezie, din toate regiunile țării și din diverse generații literare. Anul acesta, nouă critici literari (și anume, Irina Petraș, Gabriela Gheorghișor, Gheorghe Grigurcu, Dan Cristea, Al. Cistelecan, Răzvan Voncu, Daniel Cristea-Enache, Mircea A. Diaconu și Vitalie Ciobanu) au fost rugați să nominalizeze fiecare câte douăzeci de poeți pe care îi consideră îndreptățiți să citească din lirica lor în cadrul Galei. S-au adunat propunerile și a rezultat o listă cu 76 de nume, așezate în ordinea voturilor (dintre aceștia, 44 de poeți nu au primit decât un singur vot!). Așa încât Nicolae Manolescu a preluat lista cu primii clasați, făcând uz doar în foarte puține cazuri de dreptul său de a impune opțiuni personale. Lista finală a poeților participanți la Gală îi cuprinde, în ordine alfabetică, pe Adrian Alui Gheorghe, Mircea Bârsilă, Emil Brumaru, Gabriel Chifu, Vasile Dan, Ovidiu Genaru, Medeea Iancu, Vasile Igna, Ioan Moldovan, Aurel Pantea, Ioan Pintea, Ioan Es. Pop, Ion Pop, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Liviu Ioan Stoiciu și Călin Vlasie. Au mai fost nominalizați alți câțiva poeți care, din păcate, nu au putut sau nu au fost interesați să participe la Gală: Ana Blandiana, Mircea Cărtărescu, Gellu Dorian, Ileana Mălăncioiu, Marta Petreu și Arcadie Suceveanu.
Într-o după-amiază senină de început de vară, la orele 18, în Cetatea Alba Carolina, în aer liber, într-un spațiu privilegiat, pe strada pietonală din fața sălii istorice unde, la 1 Decembrie 1918, s-a hotărât Marea Unire, au început recitalurile de poezie. Mircea Bârsilă a fost cel care a deschis maratonul liric, iar Aurel Pantea, cel care l-a încheiat. Între acești doi poeți, s-au succedat ceilalți, toți cu poezie de formule foarte diferite între ele, însă fiecare viabilă artistic. Pe bună dreptate, amfitrionul Galei, Nicolae Manolescu, a observat că, dacă altădată existau două-trei feluri de a face și de a înțelege poezia, astăzi sunt tot atâtea tipuri de poezie câți poeți există, iar gala tocmai a făcut proba convingătoare a acestui adevăr, propunând 17 feluri de poezie, fiecare cu farmecul său. După aplauze și după atenția cu care a urmărit lecturile, publicul, numeros, surprinzător de numeros (mai ales public tânăr, elevi și studenți), pare să fi fost convins de calitatea poeziei ascultate. Actul artistic a fost completat cu muzică bună, grație prezenței a doi remarcabili artiști clujeni, violonistul Liviu Cernat și pianistul Ovidiu Pârjol. Atmosfera, locul, vremea au fost întru totul favorabile poeziei și cele două ore și jumătate cât a durat Gala au trecut foarte repede și foarte plăcut. Din timp în timp, versurile rostite, e de subliniat ca element de culoare, au fost însoțite și de sunetul profund și tulburător al clopotelor trase la catedralele din apropiere, dar și de zborul extrem de expresiv al porumbeilor și al vrăbiilor care dădeau semne că se simt cum nu se poate mai bine hit et nunc. Nicolae Manolescu, în calitatea sa de moderator al reuniunii poetice, a încheiat seara urându-le tuturor la bună revedere, anul viitor, în același loc și apoi a ținut să mulțumească instituțiilor fără sprijinul cărora acest extraordinar eveniment cultural nu ar fi putut avea loc: Consiliul Județean Alba și Ministerul Culturii și Identității Naționale.
Această consemnare n-ar fi completă dacă n-am adăuga și numele celor trei colegi din Filiala Alba a USR, care sunt sufletul acestei manifestări culturale și ale altora de aceeași anvergură, care transformă Alba Iulia într-o adevăratăși permanentă capitală culturală românească: Aurel Pantea, Cornel Nistea și Mircea Stâncel. (Rep.)

Parteneri Romania literara




                 

                                   

           

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara