Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Fugarii de Florin Irimia

Viaţa mea clandestină e primul roman al lui Carey care îşi plasează acţiunea, cel puţin parţial, în America, ţară în care scriitorul australian trăieşte de douăzeci de ani. Cînd în 2001, Carey publica True History of the Kelly Gang (recompensat cu Booker Prize, al doilea pentru Carey), Editura Knopf, responsabilă pentru promovarea autorului în Statele Unite, saluta apariţia acestui „mare roman american”… a cărui acţiune se petrecea integral pe continentul australian. Motivul invocat pentru ceea ce reprezenta o crasă inducere în eroare a cititorului neavizat, fusese tocmai reşedinţa autorului, domiciliat în New York din momentul în care a acceptat să predea cursuri de creative writing la universitatea cu acelaşi nume. Odată cu apariţia Vieţii..., editura poate încă o dată să clasifice romanul drept american, deşi „great” este departe de-a fi. Într-adevăr, în comparaţie cu Furtul (Humanitas, 2007), My Life as a Fake şi Oscar and Lucinda (Booker Prize în 1988), Viaţa mea clandestină pare, cel puţin pe alocuri, lipsită de vlagă. Îndeosebi paginile care îşi au acţiunea plasată în Statele Unite (în timpul incendiarilor ani şaizeci) nu reuşesc să capteze isteria şi iresponsabilitatea vremurilor deşi Che, alias Jay, băieţelul de numai opt ani care ne priveşte de pe copertă, este tocmai un produs (şi o victimă) al acestora. Totuşi, din momentul în care, printr-un tertip destul de neconvingător, Carey reuşeşte să-şi transmute personajele şi acţiunea romanului pe tărâm australian, lucrurile se schimbă şi povestea capătă farmec.
Aşadar, micul Che, naiv, înstărit şi confuz, locatar al unui imobil scump din Park Avenue unde se află în custodia bunicilor săi, este preluat de femeia ce-şi spune Dial (o tânără universitară care ar fi trebuit să înceapă să predea la Vassar) şi condus spre întâlnirea cu mama lui, un fel de ilegalistă cu vederi socialiste care, din nefericire pentru toată lumea, „reuşeşte” să se arunce în aer pînă să ajungă să-şi revadă fiul. Astfel, ceea ce ar fi trebuit să fie o simplă călătorie de la New York la Philadelphia, devine o călătorie iniţiatică, de amploare, căci cei doi, de-acum fugari, ajung tocmai în outback-ul australian, trimişi acolo pe banii Mişcării, chipurile ca să fie în afara oricărui pericol, mai probabil ca tatăl băiatului să nu mai audă niciodată de el.
Australia e şi nu e de pe Pământul acesta, pare să spună Carey. It’s Earth, with a twist. De exemplu, pisicile nu sunt văzute cu ochi buni (pentru că omoară păsări rare), iar bărbaţii umblă mai mult goi (pentru că pot). În plus, peisajul e altul, un peisaj care parcă mereu îşi vrea răul. Treptat, cei doi proscrişi, cvasi-mamă şi pseudo-fiu, ajung să se integreze comunităţii de hipioţi care îi adoptă, la început fără prea mare tragere de inimă căci în Australia naţionalitatea americană nu impresionează pe nimeni. Totuşi, relaţiile dintre copil şi femeie devin din ce în ce mai tensionate până când Dial se vede nevoită să-i dezvăluie băiatului adevărata sa identitate, care, la rândul său, trebuie să accepte că nu toate femeile sunt mame.
Pe măsură ce cartea se apropie de sfârşit, Carey o scrie din ce în ce mai bine, iar finalul este excelent, nu numai stilistic dar şi din perspectiva mesajului pe care-l conţine. Poate că uneori ajungi să iubeşti pe cineva forţat de împrejurări dar dragostea care se naşte în condiţii adverse poate fi mai puternică decât cea „naturală”, pe care ne-am aştepta s-o regăsim înăuntrul unei familii şi pe care uneori o căutăm acolo degeaba.
Ce-i lipseşte Vieţii… nu e mesajul, ci forţa transcendentală. Fără să apeleze la vreun artificiu metaficţional, Carey scrie un roman care nu reuşeşte să-şi depăşească condiţia. Citim şi, chiar dacă ce citim e frumos şi ne place, rămânem tot timpul conştienţi că ţinem în mână o carte.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara