Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Fiesta olimpică, între samba lor şi fâsul nostru de Horia Alexandrescu

Poftiţi la Rio, por favor, că a început Olimpiada! Debut superb, pe celebra Maracana, cu o ceremonie absolut încântă toare, din care a lipsit doar legendarul Pele care, la cei 75 de ani ai săi, ar fi făcut o splendidă pereche cu nu mai puţin celebrul Kip Keino.

Şi ce show fabulos au pregătit brazilienii, cu atâţia şi atâţia voluntari veniţi din toate colţurile ţării-continent ca să-i întâmpine şi să-i găzduiască pe olimpicii sosiţi din cele 205 ţări ale lumii. Săraca ţară bogată, această Brazilie copleşitoare a făcut eforturi supraomeneşti pentru a onora aşa cum se cuvine marea sărbătoare olimpică.Iar pentru cine nu-i cunoaşte istoria, reducând-o la sambele din carnaval, s-ar cuveni reamintită, bunăoară, povestea celebrei Opere din Manaus, inaugurată exact în 1896, anul primei ediţii a Jocurilor Olimpice moderne, de nimeni altul decât Enrico Caruso! Erau anii de glorie ai arborilor de cauciuc din delta Amazonului, abandonaţi la vremea inventării cauciucului sintetic, pentru a fi apoi defrişaţi în neştire.Către acolo se vor duce şi seminţele semănate vineri seară de olimpicii care au defilat pe Maracana. Superb, obrigado Brasil!...

Şi-acum, să venim la oile noastre, care se anunţă rătăcite rău. Aşteptam şi eu, ca tot românu’, ca grupul turistic deplasat la Rio să se dovedească pus pe fapte mari, de vreme ce trebuie să lupte sub drapel. Când colo, ne-am trezit că nici măcar drapele nu avem, întrucât – după cum minţea prosteşte unul dintre şefii delegaţiei – steagurile tricolore „s-au rătăcit pe drum”. Actul doi a fost scandalul declanşat deja cu echipamentul sportivilor noştri,despre care s-a descoperit că se rupe şi se decolorează rapid, fiind o făcătură în toată regula. S-a aflat însă că firma responsabilă e o veche clientă a COSR, cu afinităţi cunoscute printre diriguitorii mai vechi ai organismului, ceea ce va face evident obiectul unui dosărel plin de surprize.

Aşadar, am pornit la luptă fără drapele şi cu ehipament contrafăcut, condiţii în care era mai greu de crezut că facem şi noi cevaşilea.Cum s-a şi constatat, de altfel, chiar înainte ca Dobrescu, secretarul general al COSR, să anunţe că demisionează după Rio.

Au început scrimerele care, cu Maria Brânză în frunte, au făcut-o de oaie. Exact ca la Londra, dacă nu mai rău, pentru că de aici aşteptam o medalie, nu eliminări pe bandă rulantă din tururile preliminare. Şi amintesc de Londra pentru că nici la Olimpiada precedentă Maria Brânză, nefăcând vreo brânză, nu-şi putea explica eşecul, pus acum pe seama scrimerelor sud-coreence, cu care, e cel puţin bizar dacă ne amintim, tocmai se pregătise împreună! Mă pufneşte râsul şi aştept măcar o comportare onorabilă în proba pe echipe, fără să mai tot bolborosim formule ridicole de dezvinovăţire.

Marea decepţie de la scrimă a fost, totuşi, nimica toată pe lângă ruşinea imensă pe care ne-au servit-o handbalistele.Bătuta pe care le-au tras-o jucătoarele din Angola, cu 23-19 (11-9), rămâne o pagină neagră în istoria handbalului nostru feminin.O fi fost Cristina Neagu cea mai cea jucătoare din lume, dar în acest meci a ratat trei aruncări de la 7 m şi cred că a fost, de fapt, omul care a dezorganizat întregul nostru joc. Plus că, cinstit vorbind, panterele angoleze au demonstrat că stăpânesc perfect tainele handbalului, la nivel de vârf!

Următoarele rateuri au venit de la judo (Andreea Chiţu-teoretic candidată la o medalie) şi tenis (Irina Begu eliminată din primul joc), ceea ce începe să contureze un veritabil dezastru pentru delegaţia României, în condiţiile în care spuneam săptămâna trecută că trei sferturi nu aveau ce să caute la Rio. Rămâne, totuşi, speranţa că sfertul delegaţiei din care mai fac parte Mergea şi Tecău, Cătălina Ponor, Drăgulescu şi jucătorii de tenis de masă,dar nu numai ei, vor putea şterge această primă impresie, că suntem în faţa celui mai mare fâs al sportului olimpic românesc.

Iar peste toate astea, vine Guardiola peste Steaua, cu Manchester City-ul lui, care costă cam jumătate din Stadionul Naţional.Cum însă bagă şi Gigi mâna adânc în buzunar,poate vom avea parte de vreo mîngâiere…

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara