Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Festivalul "Zile şi Nopţi de Literatură" Cu Evtuşenko pe faleza Neptunului de Sorin Lavric

Nu spun o minciună afirmînd că a şasea ediţie a "Zilelor şi Nopţilor de Literatură" de la Neptun, organizată pentru prima dată în luna iunie, aşadar la începutul sezonului estival, şi nu la sfîrşitul lui, aşa cum s-a întîmplat pînă acum, a fost o ediţie reuşită. De altfel, nu a lipsit nimic din ceea ce dă farmec unei întîlniri multilingve: participanţi din 23 de ţări vorbind aproape în tot atîtea limbi, seri prelungite pînă după miezul nopţii într-o atmosferă de efervescenţă cu totul neprotocolară, sau incidente a căror doză de neprevăzut au adus un binevenit element de surpriză (duminică, pe o căldură înăbuşitoare, unul din cele două autocare ce îi transporta pe scriitorii străini de la cetatea Histria a rămas în drum, rezultatul fiind transbordarea lor în cealaltă maşină, în timp ce participanţii care nu au mai avut loc s-au întors în Neptun cu taxiurile. Nicolae Manolescu a supravegheat întreaga operaţiune ca un comandant ce nu-şi părăseşte vasul, urcîndu-se în taxi abia după ce ultimul dintre participanţi plecase spre Vila Scriitorilor).
Cum poate arăta un festival în care blîndeţea flegmatică a lui Emil Brumaru, graţia plină de distincţie a Magdei Cârneci, firea patetic molipsitoare a americanului Richard Jackson, atitudinea aristocrat-îngăduitoare a englezului de origine maghiară George Szirtes, histrionismul contagios al rusului Evgheni Evtuşenko şi vioiciunea tonică a Savianei Stănescu creează o atmosferă de bunădispoziţie colectivă? Nu poate arăta decît într-un singur fel: acaparant şi solicitant. De aceea, dacă la capătul unui astfel de festival te simţi frînt, oboseala nu vine din monotonia unor întîmplări plicticoase, ci din doza prea concentrată de diversitate. E atîta eveniment pe unitatea de timp încît la sfîrşit eşti cu adevărat extenuat.
Radiografia pe zile a festivalului a arătat astfel: după cazarea participanţilor în cursul după-amiezei de vineri, 8 iunie, seara a avut loc prima şedinţă de lectură de poezie la Hotelul "Ambasador" din Neptun. Moderatoarea şedinţelor de poezie a fost poeta Ioana Ieronim, a cărei fizionomie nordică, emanînd o serenitate plăcută şi plină de căldură, i-a conferit blazonul unei amfitrioane care a ştiut perfect să-i introducă în scenă pe protagoniştii orelor de lectură. Într-o enumerare seacă, au citit, în limba nativă şi apoi într-una din limbile de circulaţie: Emil Brumaru, Magda Cârneci, Ilie Constantin, Casimiro de Brito, Carmen Firan, Ioana Ieronim, Richard Jackson, Adrian Popescu, Nicolae Prelipceanu, Adrian Sângeorzan, Saviana Stănescu şi George Szirtes.
A doua zi a avut loc sesiunea cea mai densă: două şedinţe de colocviu găzduite de Hotelul "President" din Mangalia, ambele gravitînd în jurul temei sub auspiciile căreia s-a organizat întreg festivalul: "Aşteptările europene faţă de literatura ţărilor recent aderate la U. E. Scriitorii din ţările ex-comuniste împărtăşesc din experienţa lor". Dimineaţa, sesiunea de comunicări l-a avut ca moderator pe Gabriel Chifu, iar expozeurile s-au desfăşurat în următoarea ordine: Jean Portante cu textul "Et si Ulysse était une baleine" (în lipsa autorului, disertaţia a fost citită de scriitorul belgian Jan Mysjkin), Magda Cârneci ("Privirea balcanică: între mizerabilism şi grija pentru suflet"), Mircea Iorgulescu ("Estul între necunoaştere şi recunoaştere"), scriitoarea estoniană Doris Kareva ("From Harem to Brothel"), scriitorul basarabean Vitalie Ciobanu ("Europa în călimară sau despre tabloul din casa bunicii") şi Nicoleta Sălcudeanu ("Literatura între spaimă şi speranţă"). După-amiaza, moderatorul întîlnirii a fost Nicolae Manolescu, iar protagoniştii s-au numit: Adam Michnik, cu o necruţătoare diatribă îndreptată împotriva situaţiei politice din Polonia de astăzi, Bogdan Ghiu ("L'alterécriture ou l'en-gage littéraire du monde"), scriitorul lituanian Marius Iva�kevicius ("Waiting for a Euro-reader"), Liliana Ursu ("Exportul cultural"), filozoful letonian Tirons Uldis ("Drunk and Philosopher: Manifestations of freedom").
Dar comunicarea care a încins atmosfera iscînd numeroase replici a fost cea a lui Mircea Iorgulescu. Potrivit scriitorului român stabilit la Paris, Occidentul nu aşteaptă nimic de la literatura est-europeană. În plus, distincţia Est-Vest este lipsită de acoperire în privinţa culturii europene. Se poate cel mult vorbi de o separaţie politică provocată de Cortina de Fier, dar în nici un caz de o scindare a literaturii europene într-una care să fie de Vest (literatura adevărată şi valoroasă) şi alta care să fie de Est (literatura de mîna a doua). A existat dintotdeauna o singură literatură europeană şi ea a premers cu mult înfiinţarea UE. Pe scurt, cultura europeană nu poate fi judecată după criterii politice. Prin urmare, scriitorul est-european este o ficţiune născocită de noi înşine, cum tot o ficţiune este şi existenţa unui domeniu al culturii căreia să-i poţi da numele de cultură estică. În schimb, nu este o ficţiune să vorbeşti de specificul culturilor europene şi de pericolul uniformizării pe care îl reprezintă globalizarea.
Replica cea mai consistentă a venit din partea lui Nicolae Manolescu: - Europa de Est nu a fost o ficţiune; din punct de vedere istoric şi politic, o astfel de Europă a existat cu adevărat şi ea s-a răsfrînt asupra culturii din ţările estice. ("Mircea, nu mă poţi face să cred că amîndoi am trăit 50 de ani într-o ficţiune!") Prin urmare, nu este lipsit de temei să vorbeşti de artişti estici. Specificul lor este inconfundabil în raport cu cel al colegilor lor din Vest, iar lucrul acesta se simte în orice domeniu al culturii, de la filmele lui Wajda pînă la proza lui Kundera. Problema este ce e de făcut de acum încolo: cum globalizarea este un proces lent, firesc şi implacabil, rămîne de văzut dacă europenii, folosind aceeaşi tehnologie şi construind aceeaşi infrastructură, vor mai putea să trăiască în matrici culturale diferite. Cu alte cuvinte, dacă ne îmbrăcăm la fel şi ne hrănim cu aceleaşi feluri de mîncare, e greu de crezut că vom continua să creăm produse culturale diferite, şi asta e valabil din Nordul şi pînă în Sudul, din Vestul şi pînă în Estul Europei. De aceea, e inutil să te frămînţi pe marginea unui fenomen căruia nu i te poţi împotrivi.
Portretul pe care Adam Michnik l-a făcut Poloniei actuale a semănat cu o diatribă drastică şi pesimistă: polonezii trăiesc recrudescenţa unui naţionalism de tip revanşard. E vorba de psihologia unor oameni ce se privesc pe sine drept veşnicele victime ale uneltirilor altora, de aici mentalitatea radicală, mergînd pînă la nuanţe de extremă dreaptă, pe care conaţionalii lui Michnik o au astăzi. Polonezii suferă de trei stereotipuri de gîndire: cred în ideea lui Fukuyama privind sfîrşitul istoriei, cred că valorile tradiţionale au ieşit din joc, şi mai cred că rolul literaturii ca obligaţie morală s-a încheiat. Cultura nu mai poate face nimic pentru această lume, aceasta e convingerea polonezilor. Pentru Michnik, democraţia în Polonia este în pericol, iar legea lustraţiei, suferind de o formulare vagă şi uşor interpretabilă, poate da naştere abuzurilor dacă este aplicată cu obtuzitate.
Duminică dimineaţa, Hotelul "Ambasador" din Neptun a fost gazda celei de-a doua secvenţe de lectură poetică. Protagonişti: Petru Cârdu, Denisa Comănescu, Augustin Frăţilă, Bogdan Ghiu, Doris Kareva, albanezul Arjan Leka (considerat de cunoscători o revelaţie a poeziei albaneze), Alexandru Muşina, flamandul belgian Jan Mysjkin, Ioan Es. Pop, Doina Uricariu, Liliana Ursu şi rusul Evgheni Evtuşenko. Vedeta incontestabilă, a cărei prezenţă a semănat cu cea a unui actor dramatic debordînd de o patimă contagioasă, a fost poetul rus. La cei 74 de ani pe care îi are, Evtuşenko a dovedit o energie aproape complexantă, plimbîndu-se printre rîndurile de scaune şi recitând cu o vervă nebună cîteva poezii ruseşti pe care apoi Ioana Crăciunescu, ea însăşi artistă, le-a citit în limba română.
Duminică după-amiază, la Histria, scriitorii au avut onoarea de a fi conduşi în istoria celei mai vechi aşezări de pe teritoriul ţării (sec. 7 î.Ch. - sec. 7 d.Ch.) de către profesorul Suceveanu, care a răspuns cu amabilitate solicitării profesorului Manolescu.
Luni dimineaţa, ultima rundă de polemici colocviale. În pretenţioasă sală de conferinţe a Hotelului "President" din Mangalia, moderator a fost Horia Gârbea, iar protagonişti: Matei Călinescu ("Center and margins of modern literary space"), traducătoarea bulgară Roumiana Stantcheva ("Promovarea cărţii traduse după editare"), Alexandru Muşina ("Ce să scrii pentru peştele din acvariu"), scriitorul slovac Samuel Abraham ("Slovak Culture and its Enemies: Internal and External Threats") şi Dan C. Mihăilescu ("Aşteptările lor, disperările noastre"). Alexandru Muşina, adeptul unei separaţii Est-Vest mergînd pînă la ruptura valorică, a făcut o analogie demnă a fi reţinută: vesticii şi esticii sunt ca peştii înotînd în două acvarii. Fiecare se uită la ceilalţi privindu-i cum înoată, dar regulile şi criteriile înotului sunt altele. De aceea, e o iluzie să ne închipuim că cele două "acvarii" literare pot comunica şi pot face schimb de experienţă, cînd în realitate fiecare parte are înclinaţia de a o judeca pe cealaltă după măsura proprie.
În după-amiaza aceleiaşi zile, premiile. La Casa de Cultură din Mangalia, Nicolae Manolescu, alături de primarul Mangaliei, Zamfir Iorguş, gazdă mereu primitoare, şi de Tania Radu (vicepreşedinte ICR), a decernat cele cinci premii ale festivalului: 1. Premiul pentru promovarea literaturii române în străinătate - Editurii Suhrkamp din Germania (reprezentată de Raimund Fellinger); 2. Premiul pentru traducere - profesorului Marco Cugno de la Universitatea din Torino; 3. Premiul pentru traducere - Joaquín Garrigós, directorul Institutului Cervantes din Bucureşti (toate trei acordate de ICR); 4. Premiul Festivalului - poetului britanic George Szirtes, acordat de Primăria Mangaliei; 5. Marele Premiu Ovidius, acordat de M.C.C. - poetului rus Evgheni Evtuşenko.
Masa festivă de la hotelul President din Mangalia a încheiat periplul celor patru zile de maraton literar. Una peste alta, o ispravă culturală al cărei efort organizatoric a fost asumat cu eleganţă, discreţie şi spirit întreprinzător de Irina Horea, directorul Festivalului "Zile şi Nopţi de Literatură".

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara