Numărul curent: 12

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Actualitatea:
Festivalul pe scurt de Reporter


Dacă admitem că un festival devine tradiţie numai dacă se repetă an de an în aceeaşi ambianţă şi sub aceleaşi auspicii, atunci Festivalul şi Colocviul Internaţional „Zile şi nopţi de literatură" (Neptun/ Mangalia, 05-09 iunie), a juns la cea de-a noua ediţie, are toate şansele să devină tradiţie.

Desfăşurîndu-se fără întrerupere din 2002, festivalul a adunat cele mai sonore nume ale literaturii mondiale, simpla parcurgere a listei cu premianţi arătînd severitatea selecţiei şi pretenţiile juriului (alcătuit anul acesta din Nicolae Manolescu, Gabriel Dimisianu şi Gabriel Chifu). În plus, pe cît de acaparant şi solicitant, festivalul s-a dovedit un ritual literar trăit cu bucurie de participanţi.

Desfăşurarea pe zile a colocviului a arătat astfel: în seara zilei de duminică, 6 iunie, complexul „Ambasador" din Neptun a găzduit festivitatea de decernare a premiilor. Nicolae Manolescu, în prezenţa primarului Mangaliei (Claudiu Tusac), a ministrului Culturii (Kelemen Hunor) şi a primarului sectorului 2 Bucureşti (Neculai Onţanu), a înmînat două premii: „Premiul Festivalului", care se acordă unui tînăr scriitor, a fost decernat scriitoarei canadiene de origine chineză Madeleine Thien, şi Marele Premiu „Ovidius", care a fost acordat scriitorului francez Jean d'Ormesson. Luni, 7 iunie, sala de conferinţe a hotelului „President" din Mangalia a găzduit două sesiuni de comunicări (moderator: criticul Eugen Negrici), care au gravitat în jurul temei: „Mărirea şi decăderea personajului în ficţiunea literară". Tema a fost de două ori incitantă: mai întîi fiindcă a născut confuzii şi apoi fiindcă a dat naştere unor discuţii aprinse. Au luat cuvîntul: Dan Lungu („Realitatea slabă şi metamorfozele personajului"); Krzysztof Czyzewski („Străină, alta, ea însăşi - noi întrupări ale Medeei"); Matei Vişniec („Cum i-am inventat pe Cioran, pe Cehov şi pe Jeanne d'Arc ca personaje de teatru"); Thorunn Valdimarsdottir („Despre viitorul eroilor ficţionali"); Doru Munteanu („Personajul -Copilul lui Dumnezeu"); Dan Perşa („Personajul umil ca omul"); Florin Toma („Ludicul pofticios: personaje/ personnes âgées?"); Madeleine Thien („Când toţi am fost tineri -Alte vieţi în The Sorrow of War de Bao Ninh"); Emilian Galaicu-Păun („Lecţie deschisă despre scris"); Mohamed Salmawy („Personajul în romanele lui Naguib Mahfouz"); Horia Gârbea („Personaje secondhand"); Samuel Abraham ("Sunt oamenii politici, precum marile personaje literare, pierduţi şi uitaţi?").
Dintre vorbitori s-au evidenţiat Doru Muntean, care a conturat precis, didactic şi cu simţ analitic tema dezbaterii: personajul este indispensabil în ficţiunea literară, el este vectorul imaginaţiei auctoriale şi instanţa fără de care povestea unui roman nu capătă concreteţe. Mai mult, personajul este un produs comun ivit din întîlnirea textului cu sensibilitatea cititorului. Cei care prevestesc moartea personajului nu-i intuiesc rolul esenţial pe care îl joacă în universul ficţiunii literare. Matei Vişniec, lăsînd la o parte teoria, şi-a povestit cîteva din întîmplările care au stat la originea unora din piesele sale de teatru. Ideea pe care a subliniat-o dramaturgul a fost aceea că deseori o piesă se iveşte dintr-un fleac, dintr-o întîmplare aparent insignifiantă sau dintr-o frază anodină, care au darul de a declanşa în imaginaţie o fulguraţie graţie căreia creatorul are dintr-o dată, in nuce, intriga piesei. De aceea, declicul pe care îl produc astfel de detalii „nesemnificative" este adevăratul resort din care se naşte viitoarea piesă. Dar condiţia ca un eveniment mărunt să fie fecund este să întîlnească o sensibilitate care, înzestrată cu spirit de observaţie, să reacţioneze emotiv la întîmplarea trăită. Acolo unde intriga piesei nu se sprijină pe o emoţie, dramaturgul nu va reuşi să transmită nimic publicului de teatru. Seara, la Complexul „Ambasador", din Neptun au recitat poezie: Alev Adil, Sujata Bhatt, Romulus Bucur, Cvetka Bevc, Nicolae Prelipceanu, Anahit Hayrapetyan, Tomás Mac Siomoin, Simona Constantinovici, Milovan Marcetic, Emilian Galaicu-Păun, Gabriel Chifu, Aleksandar Prokopiev, Fiona Sampson şi Moaen Shalabia.

Marţi, 8 iunie, la hotelul „President" din Mangalia, cele două sesiuni de comunicări l-au avut ca moderator pe Nicolae Manolescu, care a precizat semnificaţia temei colocviului: personajul rămîne nervul vital al romanelor şi pieselor de teatru, şi chiar dacă s-a prevestit sfîrşitul convenţiei care deosebeşte personajul de autor şi de narator, cariera literară a primului nu a avut de suferit. Mai mult, asistăm la o resurecţie a personajului după ce decenii la rînd a fost privit ca o simplă „fiinţă de hîrtie", un portret-robot, schematic şi fără viaţă, folosit de autor ca pretext spre a-şi exprima intimităţile. Dar astăzi romanul a redevenit poveste, iar personajele sînt din nou individualităţi vii, autonome, în carne şi oase. Fără personaj nu există literatură, de aceea viitorul lui e sigur, în ciuda vocilor care au cerut scoaterea lui din ficţiune.

Colocviul i-a avut ca protagonişti pe Alev Adil („Autorul în căutarea unui personaj"); Dumitru Chioaru („Simbolistica măririi şi decăderii personajului"); Simona Constantinovici („De ce (nu) ne place excentricul şi grotescul personaj urmuzian?"); Ştefan Borbely („Personajul apocaliptic"); Aleksandar Prokopiev („PMS în Balcani"); Ilinca Ilian-Ţăranu („Despre două vârste ale modernităţii: Roberto Bolano omagiindu-l pe Franz Kafka"); Tomás Mac Siomoin („Voci marginale. Personajul în literatura minorităţilor"); Ioan Lascu („De ce (nu) mai scriem? Personaje din viaţa literară"); Donny O'Rourke („Literatură, identitate şi schimbare politică în Britania celtică"); Constantina Buleu („De la personajul istoric la proiecţia lui ficţională"); Bujor Nedelcovici („Scurtă incursiune în rolul jucat de personaje în romanele scrise şi evoluţia personajului în literatura ultimilor ani")

Seara de marţi s-a încheiat la Complexul „Ambasador" din Neptun, unde Arcadie Suceveanu, Denisa Comănescu, Cheryl Antao-Xavier, Naim Araidy, Ioana Ieronim, Michael Dumitru Chioaru, Mariana Dan, Ioan Es. Pop, Anca Mizumschi, Donny O'Rourke, Valeriu Stancu, Igos Stiks, Florica Bud, Thorunn Valdimarsdottir au recitat în limba nativă din poeziile lor.

Retrospectiv, ediţia a noua a „Zilelor şi nopţilor de literatură" a fost o reuşită. Şi fiindcă nu a lipsit nimic din ceea ce dă farmec unei întîlniri literare - participanţi din 22 ţări vorbind aproape în tot atîtea limbi, seri prelungite pînă după miezul nopţii într-o atmosferă de efervescenţă neprotocolară - nu ne rămîne decît să aşteptăm cea de-a zece ediţie, pentru a atinge pragul rotund al unui număr aniversar. De aceea, reporterul îi urează Irinei Horea, directorul Festivalului „Zile şi nopţi de literatură", acelaşi spirit de organizare şi aceeaşi migală administrativă ca în toţi aceşti ani.