Numărul curent: 12

Numerele 37, 38, 39 si 40 din 2014 ale revistei Romania literara, apar cu sprijinul AFCN.

Actualitatea:
Festivalul Internaţional „Zile şi Nopţi de Literatură” ediţia a VIII -a de Reporter

În perioada 12-16 iunie s-a desfăşurat, în Neptun şi Mangalia, cea de-a opta ediţie a Festivalului Internaţional Zile şi Nopţi de Literatură. Tema de anul acesta, foarte generoasă conceptual, a fost Literatura şi politicul, cu subtitlul, fertil şi el, Cât respectăm, cât criticăm. Există, aici, o nuanţă, pe care de altfel Nicolae Manolescu, Preşedintele Uniunii Scriitorilor din România, a explicitat-o încă de la începutul sesiunilor de comunicări. Politic nu înseamnă, reducţionist, politică. Cel dintâi reprezintă o noţiune abstractă şi stabilă, cel de-al doilea o practică aproape totdeauna variabilă. Inexistent în alte limbi, dubletul acesta ar fi putut da naştere, mai ales în cadrul unui asemenea eveniment internaţional, unor confuzii. Pentru participanţii din fostul bloc comunist în special, riscurile unei astfel de imprecizii terminologice ar fi fost majore. Obişnuiţi cu o tradiţie politică recentă, de multe ori demonizată cu temei, aceştia ar fi putut rata adevăratul centru de interes al discuţiilor.

Din fericire, distincţia a fost repede înţeleasă. Prea puţini dintre vorbitori au lăsat ca imediatul să li se insinueze inabil în discurs. După două sesiuni de dezbateri, moderate de Nicolae Manolescu şi de Ion Bogdan Lefter, efervescenţa întrebărilor a depăşit, şi statistic, şi calitativ, ariditatea eventualelor răspunsuri. Chiar şi cele mai categorice intervenţii au reprezentat, în definitiv, foarte interesante aproximări interogative. Atât cei care şi-au formulat în scris punctele de vedere (Ion Bogdan Lefter, Angelo Mitchievici, Krzysztof Varga, Sean Cotter, Nichita Danilov, Andrei Bodiu, Myriam Diocaretz, Ale� Debeljak, Dumitru Radu Popa, Simona Popescu, Péter Esterházy, Leo Butnaru, Briggite Freund, Horia Gârbea, Marko Sosic, Nicolae Rotund şi Radu Voinescu), cât şi cei care au intervenit pe parcurs (din rândul cărora nu trebuie uitaţi Eva Hoffman, Denisa Comănescu, Luminiţa Marcu, Rui Bareira Zink, Philip Meersman, Aleksandar Sajin, Varujan Vosganian, Dan Cristea, Nicolae Prelipceanu, Dinu Flămând, Adrian Alui Gheorghe, Ion Mureşan şi Alexandru Vlad) au păstrat un bun echilibru între opinia fermă, uneori în răspăr cu a majorităţii, şi disponibilitatea negocierii argumentate a acestei opinii. Chiar rezumate, contribuţiile şi polemicile din sala de conferinţe a Hotelului President din Mangalia ar umple, din păcate, prea multe pagini. De la rostul atitudinii critice până la extremele corectitudinii politice, de la istoria nefast ideologizată odată cu instaurarea regimurilor totalitare până la beneficiile unei arte autentic angajate, drumul nu e numaidecât lung, dar, în primul rând, sinuos. Nu pot decât să sper că autorii îşi vor fructifica părerile, în scris, într-un viitor cât mai apropiat. Spre binele cititorilor României literare.

Sigur, pe lângă dezbateri, au existat, în cadrul Festivalului Internaţional Zile şi Nopţi de Literatură şi două sesiuni de lecturi publice. Avantajul faţă de ediţiile anterioare şi faţă de practica curentă a constat, acum, în diversificarea genurilor. Nu s-a citit numai poezie. Proza şi chiar eseul şi-au demonstrat prin contaminare, cu asupra de măsură, latenţele spectaculare. În spaţiul de la complexul Ambasador din Neptun au performat (chiar dacă sună a barbarism, acesta e cuvântul cel mai potrivit) aşadar Lucija Stupica, Nicolae Stoie, Filip Florian, Ale� Debeljak, Nichita Danilov, Krzysztof Varga, Briggite Freund, Andrei Bodiu, Florina Ilis, Enes Halilovic, Ion Mureşan, Arnau Pons, Traian T. Coşovei, Dumitru Radu Popa, Dinu Flămând, Eva Hoffman, Leo Butnaru, Adrian Alui Gheorghe, Szilagyi Istvan, Ioana Crăciunescu, Ale­xandru Vlad, Aleksandar Sajin, Gellu Dorian, Augustin Frăţilă, Philip Meersman, Florin Toma, Janusz Drzewuki, Ioana Ieronim, Radu Voinescu Myriam Diocaretz, Mariana Dan, Florin Bican, Marko Sosic, Sharon Mesmer, Denisa Comănescu, Varujan Vosganian, Rui Zink, Nicolae Prelipceanu, Yasuhiro Yotsumoto, Simona Popescu. Criticii literari cu adevărat preo­cupaţi de tendinţele poeziei actuale, de la noi şi de aiurea, au motive serioase să-şi aducă bibliografiile la zi. O spun în cunoştinţă de cauză.

În sfârşit, momentul cel mai aşteptat al Festivalului l-a constituit ceremonia de decernare a premiilor din seara zilei de luni. Astfel, Marele Premiu OVIDIUS, acordat de Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional, înmânat de însuşi ministrul Toader Paleologu, i-a revenit scriitorului maghiar Péter Esterházy. O coincidenţă frapantă pentru cei care-i cunosc opera a făcut ca distincţia să-i fie oferită chiar în preajma datei de 16 iunie. Pentru Esterházy, ziua aceasta, frecvent invocată în romanele sale, are o dublă conotaţie. Pe de-o parte, literar, reprezintă momentul în care începe cartea cult al lui James Joyce, Ulisses. Pe de altă parte, politic, trimite la momentul, tabu în Ungaria comunistă, în care a fost executat Imre Nagy. Premiul Festivalului, acordat de Primăria Mangalia, a fost înmânat de primarul Mihai Claudiu Tusac tânărului romancier american Joey Goebel. De asemenea, Institutul Cultural Român, reprezentat de Dan Croitoru, a acordat trei premii pentru traduceri din literatura română, care au revenit scriitorilor Sean Cotter (SUA), Chiril Covalgi (Rusia) şi Omar Lara (Chile). Un premiu special a fost acordat de MCCPN remarcabilei traduceri a Noului Testament realizate de colectivul condus de Cristian Bădiliţă.

Cred că nu e prea devreme să recunoaştem că, în opt ani, Festivalul Internaţional Zile şi Nopţi de Literatură, organizat de Uniunea Scriitoriilor din România şi de Institutul Cultural Român, a instituit, în materie de evenimente, o tradiţie a profesionalismului.