Numărul curent: 32

Genealogii:
Familia Nicolae Cartojan de Mihai Sorin Rădulescu

Un arbore genealogic într-o revistă literară? De ce nu, gândind la faptul că disciplina însăşi a istoriografiei literaturii se găseşte sub spiritul tutelar al lui G. Călinescu, a cărui apetenţă pentru genealogii, pentru dezvăluirea obârşiei şi a înrudirilor diferiţilor scriitori, este ilustrată chiar de Istoria literaturii române de la origini până în prezent. Nu e vorba numai de genealogia ideilor şi a curentelor literare, ci chiar de cea a persoanelor care vin în cultură cu ereditatea lor biologică şi spirituală. Nu altceva făcuse N. Iorga cu patru decenii mai înainte, în multe pagini din a sa Istorie a literaturii române din veacul al XVIII-lea, scriind - de pildă - despre Văcăreşti, despre Bălăceni şi despre alte neamuri.

Obârşia marelui istoric literar care a fost Nicolae Cartojan nu pare a fi un subiect cunoscut, motiv pentru care reproduc în cele ce urmează un arbore genealogic inedit al familiei sale. Forma originală este în ilustraţia alăturată. Mai jos l-am transcris ca o enumerare în care prima cifră reprezintă numărul generaţiei, iar cea de-a doua pe cel al persoanei din cadrul generaţiei respective.



1.1. Preda Cartojan Postelnicu



2.1. Dinu, căsătorit cu Smaranda (fiica popii din Roata)

2.2. O fată, căsătorită Grăjdănescu

2.3. Ioniţă, căsătorit cu Uţa născută Nanoveanu. El proprietarul moşiei Nanov



Copiii lui 2.1.:

3.1. Tudorache

3.2. Eustaţiu

3.3. Gheorghe, căsătorit cu Cleopatra

3.4. Iulica

3.5. Tinca



Copiii lui 2.3.:

3.6. Gheorghe

3.7. Maria

3.8. Petruş

3.9. Manolache, căsătorit cu Maria

3.10. Costache, militar

3.11. Toma

3.12. Elena

3.13. Tincuţa, căsătorită Lelescu



Copiii lui 3.3.:

4.1. Emilia, căsătorită cu Nicolae Niculescu

4.2. Alexandru, căsătorit cu Elena. şEmil Turdeanu a adăugat, cu scrisul său mărunt şi ordonat:ţ Alexandru Cartojan, profesor de istorie, fost prefect de Vlaşca, mort după o lungă închisoare comunistă. A publicat o carte despre Petru Cercel, la Scrisul românesc din Craiova, cam prin 1938. într-o recenzie din "Gândirea", cartea este atribuită, dintr-o confuzie, lui N. Cartojan.



Copiii lui 3.6.:

4.3. Marioara, căsătorită Paraschivescu

4.4. Ieremia

4.5. Tanţi

4.6. Elena

4.7. Lucia, căsătorită... şnedescifratţ veanu



Copiii lui 3.8.:

4.8. Mariana

4.9. Ionel



Copiii lui 3.9.:

4.10. Ionel (mort de tifos - 1918)

4.11. Nicolae, căsătorit cu Puica, despre care Emil Turdeanu adăuga: Sevastia Condeescu, sora profesorului univ. N.N. Condeescu, căsătorit cu Cornelia Paraschivescu, şau avutţ un băiat, Sorin.



Copiii lui 4.1.:

5.1. Romeo

5.2. Viorica

5.3. Mugur



Copiii lui 4.11.:

5.4. Lety şadăugat de Emil Turdeanu: Laetitia = Emil Turdeanuţ

5.5. Alice şadăugat de Emil Turdeanu: Maria Alisaţ



întâlnirea mea cu Emil Turdeanu s-a petrecut în august 1992 la Paris, mai precis la Café de Cluny, un loc cu mare încărcătură de boemă artistică şi ştiinţifică, de la intersecţia Bulevardelor Saint Germain şi Saint Michel, peste drum de termele romane de la Muzeul Cluny. Nu de mult încetase din viaţă soţia sa şi era foarte afectat de acest eveniment atât de trist. Deseori, în cursul conversaţiei noastre, i-au dat lacrimile. M-a impresionat mult la acest savant naturaleţea şi felul direct şi modest de a vorbi. Cu acel prilej mi-a oferit şi două numere din "Revue des Etudes Roumaines", excelenta revistă culturală a exilului românesc, pe care a editat-o de-a lungul multor ani. L-am cunoscut prin prietenul nostru comun - îndrăznesc să folosesc acest cuvânt - bizantinologul pariziano-român Petre Ş. Năsturel care ne-a facilitat întâlnirea. Emil Turdeanu a fost, după cum este cunoscut, discipolul lui Nicolae Cartojan, pe urmele căruia a mers şi cu a cărui fiică Laetiţia - colegă cu el de facultate şi apoi colaboratoare în profesiunea comună - s-a şi căsătorit. După 1989, personalitatea filologului de la Paris a revenit după multe decenii în actualitatea românească prin două culegeri de studii, prin conferirea titlului de doctor honoris causa al Universităţii din Bucureşti, precum şi prin faptul că şi-a donat biblioteca, cu o generozitate deosebită, Institutului de Istorie Literară "G. Călinescu".

Entuziasmului meu pentru iscodirile genealogice i-a răspuns prin acest arbore al familiei soţiei sale, în josul căruia a notat: "Sper să identific mai târziu ruda soţiei mele care

i-a trimis această genealogie". Autorul efectiv al spiţei rămâne însă aşadar necunoscut.

De ce ar prezenta interes comunicarea acesteia şi discuţia în jurul ei? Fireşte că este vorba de dimensiunile personalităţii lui Nicolae Cartojan, cel mai însemnat istoric al literaturii române vechi, cărturar fără opera căruia această disciplină nu poate fi concepută. Provenea aşadar dintr-o spiţă de mici boieri din Vlaşca, de la vest de Bucureşti, al căror nume provine de la localităţile "Cârtojani" sau mai degrabă "Vida Cârtojani". "Cârtojani" apare în prima jumătate a secolului XIX şi sub forma "Cârtojeni". Conform Marelui dicţionar geografic al României, Cârtojani era o "comşunăţ rurşalăţ, compusă din cătunele Cârtojani şi Sadina, plasa Neajlovul, jud.Vlaşca. E situată pe valea Drâmbovnicului. Moşia e proprietate a statului, fostă a mănăstirei Stavropoleos" (1899, vol. II fasc. I, p. 515). în anii din preajma naşterii istoricului literar, mai precis "în 1886, avea 1954 suflete, din care 385 contribuabili" (ibidem, loc.cit.). în ceea ce priveşte localizarea geografică, "este departe de Bucureşti de 34 kilşometriţ, de Giurgiu de 60 kilşometriţ..." (ibidem, loc.cit.).

în legătură cu satul Roata care apare în spiţă, trebuie precizat că în judeţul Vlaşca (astăzi judeţul Giurgiu) există astăzi patru sate cu acest nume: Roata Cătunu, Roata de Jos, Roata Moşteni şi Roata Mică. în amintitul Mare dicţionar geografic al României, figurează comunele rurale ,Roata-Cătunul" şi "Roata-de-Jos", precum şi cătunul "Roata-de-Jos" (vol. V fasc. I, 1902, p. 256). Cel mai aproape de Cârtojani se află Roata Cătunu, cu o biserică - monument istoric - pictată în vremea lui Matei Basarab. Nanov, un alt toponim pe care îl întâlnim mai sus, se găseşte lângă Alexandria, nu prea departe de localităţile amintite.

Cealaltă personalitate cunoscută a familiei Cartojan a fost vărul de-al doilea al istoricului literar, Alexandru Cartojan. Pentru a afla detalii despre el, Enciclopedia Cugetarea a lui Lucian Predescu se dovedeşte - oare pentru a câta oară? - foarte folositoare: "CARTOJAN, Alexşandruţ, profşesorţ secundar, nşăscutţ 1 Ianşuarieţ 1901 în Vida-Cartojani şde fapt Vida-Cârtojaniţ, Vlaşca. Licenţiat în litşereţ şi filozşofieţ Bucureşti. Preşedşinteleţ orgşanizaţieiţ Partşiduluiţ Naţional-ţărănesc de Vlaşca. Deputat (1933), fost prefect. / Opera: La legea admşinistrativăţ, Buc. 1934; Probleme de politică socială, 1935" (p. 176). La legea administrativă constituie un discurs pronunţat la 14 martie 1934 în şedinţa Adunării Deputaţilor, iar Probleme de politică socială, un alt discurs prezentat în acelaşi for la 15 decembrie 1934, cu prilejul Mesajului Tronului. Lipseşte din notiţa de enciclopedie. Cartea îl proiectează în posteritate pe Alexandru Cartojan: Petru Cercel: Viaţa, domnia şi aventurile sale. La acestea trebuie, de asemenea, adăugat - după cum nota Emil Turdeanu în marginea arborelui genealogic - că Alexandru Cartojan a încetat din viaţă "după o lungă închisoare comunistă".

în legătură cu locul naşterii lui Alexandru Cartojan: Potrivit Marelui dicţionar geografic al României, "Cârtojani-de-Jos, sau Vida Cârtojani, comşunăţ rurşalăţ, compusă din cătunele Cârtojani-dşeţ-jşosţ, Buciumul şi Vida-dşeţ-sşusţ, plşasaţ Glavaciocul, judşeţulţ Vlaşca. Este situată în valea Glavaciocul, departe de Bucureşti de 62 kilşometriţ, de Giurgiu de 64 kilşometriţ şi de Obedeni, reşedinţă plăşei, de 13 kilşometriţ. în 1886 avea 1278 suflete, din care 238 contribuabili" (ibidem, p.516). Vida Cârtojani era un sat cu proprietate moşnenească, în vreme ce pământul din comuna Cârtojani se aflase, după cum am precizat mai sus, în proprietate mănăstirească şi apoi de stat. Acest regim al proprietăţii face să presupunem ca probabilă obârşia neamului Cartojanilor din Vida Cârtojani, cu atât mai mult cu cât aici s-a născut şi Alexandru Cartojan.

După cum se vede mai sus, primul membru cunoscut al familiei, Preda Cartojan Postelnicul a avut doi fii şi o fată, căsătorită Grăjdănescu. Acesta din urmă a fost un nume cunoscut în lumea proprietarilor funciari de altădată. Din această familie provenea, de pildă, Constanţa Grăjdănescu, soţia juristului Andrei Rădulescu, ultimul preşedinte al Academiei Române de dinaintea instaurării regimului totalitar. Grăjdăneştii erau un sat aflat tot în fostul judeţ Vlaşca şi de la acest toponim s-a născut numele de familie.

în ceea ce priveşte numele tatălui lui Nicolae Cartojan, semnalez o neconcordanţă: în genealogia de mai sus, apare "Manolache", în vreme ce în volumul II al recent apărutului Dicţionar general al literaturii române, coordonat de acad. Eugen Simion, este trecut "Anghelache" (p. 107). Prenumele mamei este acelaşi în amândouă locurile: ,Maria", în dicţionarul menţionat, fiind amintit şi numele ei de familie: "Petrescu". Nicolae Cartojan s-a născut în satul Uzunu, nu foarte departe de celelalte localităţi menţionate mai sus, de care era legată spiţa Cartojanilor. Mergând cu maşina de la Bucureşti spre Giurgiu se trece prin Uzunu, localitate cu nume vechi de origine turcică. Marele dicţionar geografic al României o consemnează astfel: "Uzunul, comşunăţ rurşalăţ, judşeţulţ Vlaşca, compusă din cătşunulţ Călugăreni - Vartiade, reşedinţa, Uzunul şi Buturari ai moştenitorilor fraţii Dimitriu, Călugăreni - Moşteni şi Călugăreni - Mănăstirei sau Crucea - de - Piatră, a statului, situate în gura văii Uzunul, pe coasta stângă a apei Călniştea, plşasaţ Călniştea, la 31 kilşometriţ de Giurgiu, 34 kilşometriţ de Bucureşti şi la 15 kilşometriţ de Ghimpaţi, reşedinţa plăşei" (ibidem, vol. V, fasc. 1).

Ar fi cu siguranţă necesară o deplasare în localităţile amintite pentru a vedea ce s-a mai păstrat din urmele acestei familii. în zilele noastre, pentru a-i conserva amintirea, numele savantului Nicolae Cartojan a fost dat liceului teoretic din Giurgiu.