Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Arte:
eXplore dance festival 2011 (I) de Liana Tugearu

Veritabilă explorare a peisajului internaţional de dans contemporan şi performance eXplore dance festival a ajuns în acest an la cea de a şasea ediţie desfăşurată la Bucureşti, fiind cel mai amplu şi totodată singurul eveniment cu acest profil din România, în acest an.
Transformând un spaţiu expoziţional, de la Muzeul Naţional de Artă Contemporană, în spaţiu de teatru, în care se desfăşoară, între 1 şi 16 octombrie, 30 de spectacole ale unor artişti din Europa, SUA, Canada şi Noua Zeelandă, asociaţia 4C (for culture), organizatorul festivalului, adaugă acestui adevărat maraton o serie de alte componente precum 21 de filme de dans, prezentate în colaborare cu Cinedans Festival/Amsterdam, la Muzeul Ţăranului Român, dar şi 8 workshop-uri şi 5 lecture-uri. În acelaşi timp, se continuă programul început anul trecut, Meet the Next Generation, pentru tinerii coregrafi, dar de astă dată transformat dintr-un program naţional în unul internaţional, cât şi programul Critical Endeavour, pentru tineri critici de dans. În fine, competiţia Prix Jardin d’Europe 2011, începută la Viena în 2008 şi continuată la Bruxelles, 2009, şi Istambul, 2010, are loc acum la Bucureşti, asociaţia 4Culture/România fiind unul dintre cei 10 membri ai reţelei Jardin d’Europe. La acest concurs iau parte 15 dintre spectacolele prezentate în Festival, iar premiul va fi de 10.000 euro. Anul trecut, la Istanbul, premiul a fost câştigat de lucrarea realizată de Maria Baroncea şi Eduard Gabia din România, împreună cu Dragana Bulut din Serbia.
Un eveniment de o atare amploare are, în primul rând, sprijinul programului Cultura al Uniunii Europene, acordat eXplore dance festival, începând din acest an, pe o perioadă de trei ani, Festivalul fiind susţinut şi de Ministerul Culturii şi Patrimoniului Naţional, AFCN - Administraţia Fondului Cultural Naţional, Centrul Naţional al Dansului, ArCuB - Centrul de Proiecte Culturale al Municipiului Bucureşti, AIBI - Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară Bucureşti- Ilfov, Primăria Sectorului 1, Goethe Institut, Ambasada Regatului Ţărilor de Jos, Forumul Cultural Austriac şi Institutul Polonez.
Ca spectacole, diversitatea de propuneri a fost foarte mare, dar după primele şase zile, se putea aprecia că în subtitlul Bucharest International Contemorany Dance and Performance Festival se putea inversa ordinea în care erau puse dansul contemporan şi performance- ul, deoarece toate spectacolele, indiferent de conţinutul şi de calitatea lor, au fost exclusiv performance-uri. Desigur, de o perioadă bună de timp, începând cam din anii ‘60 ai secolului trecut, a început să se producă acea alunecare între diferitele domenii artistice, care a dus treptat până la ştergerea frontierelor dintre ele. Şi aşa cum exemplifică şi ediţia din acest an a eXplore dance festival, fenomenul este, în continuare, în plină desfăşurare. Dansatori, actori, muzicieni, pictori, se manifestă, cu statut egal, în cadrul performanceului, legătura cu dansul putând fi stabilită, uneori, doar dacă acesta este privit de departe şi la modul general, exclusiv ca mişcare şi acţiune, în care se integrează cu toţii. Tot de prin anii ‘60 ai secolului trecut, s-au încetăţenit şi termenii de performance şi performer, întradevă r mult mai potriviţi decât cei de spectacol şi de dansator, sau actor, sau muzician, sau artist plastic, aşa cum eXplore dance festival a demonstrat din plin.
Primul performance, Songs, conceput de Nicole Beutler (Germania/Olanda) şi interpretat de Sanja Mitrovic (Serbia/Olanda), a fost şi cel mai complex ca propunere şi cel mai valoros ca interpretare, din prima săptămână a Festivalului. În egală măsură, prin intensitatea mişcărilor cât şi prin tonalitatea şi diferitele întensităţi ale vocii, Sanja Mitrovic, o interpretă de un deosebit rafinament şi o forţă dramatică remarcabilă, a pus în valoare suita de 10 personaje evocate de Nicole Beutler, în scenariul ei, de la Gretchen, din Faust al lui Goethe, la Marie din Woyzeck a lui Büchner, de la O femeie din Vocea umană a lui Cocteau la Antigona lui Jean Anouilh, de la Ofelia din Hamletmaschine a lui Heiner Müller la Jane Eyre de Charlotte Brönte etc., etc. Aceeaşi Sanja Mitrovic a susţinut, în altă seară, un performance conceput şi interpretat de ea, A short History of Crying, care investiga limbajul universal al lacrimilor, evocând emoţii personale sau colective, spontane sau profesionale (bocitoarele). Un excepţional performer muzician s-a dovedit a fi francezul Médéric Collignon, care, cu mici instrumente de suflat, dar mai ales ritmând propria sa respiraţie sau diverse sunete vocale şi creând o serie de ritmuri prin percuţie, nu pe un instrument ci pe diferite porţiuni ale propriului corp, a fost singur cât o întreagă orchestră. Partenerul său din piesa intitulată Improvisation, Boris Charmatz, dansator greoi şi neinspirat, director al Centrului Coregrafic Naţional de la Rennes et de Bretagne, putea să lipsească din spectacol. Din zona teatrului proveneau interpreţii portughezi, Paula Diego, Cláudia Gaiolac, Tónan Quito şi Tiego Rodrigues, care, secondaţi de DJ ALX şi de proiecţii cu discursuri ale politicienilor ţării lor, le-au prezentat remodelându-le într-o manieră proprie, în lucrareaIf a Window would open, semnată de Tiago Rodrigues. În aceeaşi seară, o năzbâtie neizbutită, cu imagini construite prin asocierea propriului corp cu obiecte nefuncţionale, ne-a înfăţişat Ivo Dimchev (Bulgaria/ Belgia), sub titlul I-ON – o înşiruire de imagini trăsnite, nu însă şi inspirate.
Pe Meg Stuart (USA/Belgia/ Germania) şi pe Philipp Gehmacher (Austria) i-am desluşit mai puţin clar, urmărindu-i în primul lor spectacol dat împreună, şi alături de artistul plastic Vladimir Miller (Austria), The fault line. I-am perceput cu mai multă claritate după ce i-am urmărit, după câteva zile, separat, pe fiecare în creaţii proprii. În piesa Sign of Affection, în care corpul lui Meg Stuart vibra nebuneşte, încorporând în el toate ritmurile percuţiei lui Brendan Dougherly, sau în soft wear, unde experimenta nenumărate variante ale mişcărilor unor mici fragmente din corp, care uneori antrenau trupul în întregime, ne-au dezvăluit infinitele capacităţi de expresie ale corpului acestei artiste. Ele erau experimentate ca posibilităţi de mişcare, dar preluate, ca atare, ar fi putut servi la exprimarea a tot atât de nenumărate idei. În paralel, piesa lui Philipp Gehmacher, walk+talk no.11, ne-a spus o poveste despre corpul său, atenţia acestui performer fiind concentrată asupra unor mişcări ezitante sau stângace, arareori studiate ca posibilităţi de mişcare, care pot scoate la iveală noi potenţialităţ i de expresie.
O piesă exclusiv de dans a apărut abia în ziua a şaptea a Festivalului, piesa polonezei Aleksandra Borys, intitulată Lost in details. Dansatoarea a fost o întruchipare a fragilităţii: o siluetă filiformă, într-o rochiţă transparentă – singura stridenţă fiind o mare fundă roşie care încheia cordonul la spate – şi o mişcare şi ea fragilă a tuturor încheieturilor. La polul opus, de o mare fermitate şi de un umor debordant şi încântător, a fost piesa lui Daniel Linehan (SUA/Belgia), Zombie Aporia, interpretată de el şi de Salka Ardal Rosengren şi Thibault Lac. Şi acest spectacol rupe graniţa între corp şi voce, între sunet şi imagine – toate ritmurile fiind create chiar de dansatori , vocal sau prin percuţie corporală. Dar acest performance, reprezintă o reuşită deplină a genului, după care aşteptăm să vedem ce alte surprize ne vor rezerva, în continuare, Andreea Căpitănescu şi asociaţia 4Culture în actuala ediţie a eXplore dance festival.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara