Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Arte:
Evenimente din lumea dansului de Liana Tugearu


Un cronicar este un martor, dar nu mai puţin un comentator, dator să consemneze pentru posteritate despre cele cunoscute şi trăite, cu speranţa, oricât de infimă, că, încă din vremea sa, argumentele legate de comentariu vor fi luate în seamă.
În ultimele două luni, cam de la jumătatea lui aprilie până la jumătatea lui iunie, evenimentele din lumea dansului românesc au fost numeroase şi mult deosebite între ele. Marcate de lumini şi umbre, unele au fost înscrise în calendare internaţionale, altele au avut un caracter de unicat. Pe câteva le vom consemna succint, iar pe altele, pe larg, pe parcursul a două sau trei numere ale revistei noastre.
Distincţiile şi decoraţiile acordate de preşedintele ţării, domnul Ion Iliescu, unui număr de douăzeci şi şase de dansatori, coregrafi şi pedagogi, din ţară şi din diaspora românească, au constituit un eveniment unic, la noi, dar şi în lume. Dacă Ministerul Culturii şi Cultelor a ignorat sistematic breasla coregrafică, preşedinţia a premiat mai întâi patru balerini, artişti emeriţi, pe Irinel Liciu (în absenţă), Gheorghe Cotovelea, Alexa Mezincescu şi Ileana Iliescu, apoi a acordat Ordinul Naţional pentru Merit, în grad de Cavaler, Alinei Cojocaru, prim solistă la Royal Ballet Covent Garden şi în fine, a reunit, de curând, la Bucureşti, stele ale baletului românesc, din câteva generaţii, venite din diferite colţuri ale Europei şi ale Americii, cât şi din ţară, pentru a le înmâna, de asemenea, distincţii şi decoraţii. Întâlnirea a avut un puternic caracter emoţional, atât pentru artişti, cât şi pentru public. Câţiva invitaţi s-au reîntâlnit pentru prima oară, după mai bine de două decenii, în sala de spectacol de la Palatul Cotroceni, odată cu emisiunea organizată de Silvia Ciurescu pentru TV România Internaţional şi apoi pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, la spectacolul Lacul lebedelor, după care a urmat premierea lor. Protagoniştii spectacolului de la Operă au fost românca Simona Noja, prim solistă la Staatsopera din Viena şi italianul Giuseppe Picone, prim solist la American Ballet Theatre. Ne-am bucurat că o balerină formată în şcoala românească străluceşte tehnic pe scena vieneză, dar nu mai mică ne-a fost bucuria, în acest context, că şi pe scena bucureşteană avem două admirabile interprete ale aceluiaşi dublu rol Odette-Odile, şi anume, artista completă şi complexă care este Corina Dumitrescu, şi tânara debutantă din această ultimă stagiune, Loredana Salaoru. Alături de Liliana Nică şi de Oana Popescu, un alt invitat de la Viena, Adrian Cunescu, nu a putut răspunde exigenţelor partiturii coregrafice din pas de trois. Cu adevărat în foarte bună formă tehnică şi interpretativă au fost Vlad Toader în rolul Bufonului şi ansamblul de fete-lebede din actele doi şi patru.
După spectacol, au primit Ordinul naţional Steaua României, cu grad de Cavaler balerinii, unii dintre ei şi coregrafi sau pedagogi, Gelu Barbu, Marin Boieru, Gigi Căciuleanu (în absenţă), Laurenţiu Guinea, Gheorghe Iancu, Magdalena Popa, Gabriel Popescu, Pavel Rotaru, Sergiu Ştefanski, Marinel Ştefănescu şi Simona Noja şi Ordinul Naţional Serviciul Credincios, în grad de Cavaler, Mihai Babuşka, Ştefan Bănică, George Bodnarciuc, Amato Checiulescu, Cristian Crăciun, Leni Dacian, Cristina Hamel, Ester Magyar (în absenţă), Constantin Marinescu, Aurora Rotaru, Simona Ştefănescu, Ioan Tugearu şi Francisc Valkay.

Toate cele consemnate mai sus alcătuiesc partea plină a paharului. Partea goală însumează câteva deficienţe care au adus umbre pe mai multe chipuri. Astfel, întâlnirea organizată de România Internaţional, în sala de spectacol de la Palatul Cotroceni a avut un aer de improvizaţie, care a nemulţumit pe unii dansatori, jenaţi de peliculele nesemnificative proiectate, pentru a le ilustra valoarea artistică, precum a fost cazul cu George Bodnarciuc sau cu Marin Boieru. O altă deficienţă a constituit-o lipsa pregătirii dialogului cu artiştii. S-a pierdut mult timp în exclamaţii şi replici mărunte, iar publicul spectator şi telespectator nu a aflat nimic important din ce au făcut sau fac cei plecaţi şi mai ales care este viziunea lor despre dans, acum, în ceasul maturităţii depline. Cu o simplă întrebare, acest ultim punct a fost bine marcat de Ziua Internaţională a Dansului.

Apoi, perpetuarea unei mentalităţi din vremuri de tristă amintire, aceea de a nu consulta un juriu de specialitate, a dus la absenţe nejustificate profesional. Spre exemplu, Petre Ciortea, Rodica Simion, Puşa Niculescu, Carmen Langa, Anne Marie Vretos - toţi prime şi primi balerini de valoare ai Operei bucureştene şi, alături de ei, primii balerini ai Teatrului de balet Oleg Danovski din Constanţa, care, de peste 30 de ani, duc faima dansului românesc în lume. De asemenea, a fost ignorată întreaga direcţie a dansului modern, cu excepţia lui Miriam Răducanu, decana genului. Faptul că, alături de ea, Adina Cezar, Raluca Ianegic şi Sergiu Anghel, au menţinut viu, până în 1989, un gen de artă neagreat oficial şi au susţinut astfel însăşi ideea de diversitate a stilurilor, este un merit în sine, dincolo de valoarea spectacolelor create de ei. În fine, faptul că, în afara unui criteriu strict profesional, distincţia cu gradul cel mai înalt a fost acordată numai unor artişti de peste hotare, părea că avea ca subtext îndemnul adresat tuturor de a pleca mai întâi din ţară dacă vor ca, ulterior, să se bucure de cea mai înaltă apreciere. Şi, cum Ministerul Culturii şi Cultelor nu i-a băgat în seamă, în ocazii anterioare şi pe artiştii dansatori şi coregrafi, ei au rămas, între alţi confraţi, singurii nerăsplătiţi şi financiar, că tot au salarii mici şi mai nou li s-a spus că vor fi trecuţi de la prima la a doua grupă de salarizare, ceea ce este o formă întristătoare de desconsiderare.
Şi totuşi, aceste reflecţii ulterioare nu au alterat bucuria momentului, a unei sărbători a dansului, prin personalităţile prezente, fără precedent. Tot cu acest prilej, Gheorghe Iancu, unul dintre dansatorii care au făcut cea mai strălucită carieră în străinătate, a anunţat constituirea unei Fundaţii "Irinel Liciu, Valentina Massini", care va acorda anual trei burse unor elevi talentaţi, dar lipsiţi de posibilităţi materiale, de la Liceul de coregrafie "Floria Capsali" din Bucureşti.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara