Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Evanghelis Zappas sau Homo balcanicus necunoscut de Elena Lazăr

Evanghelis Zappas şi urmele trecerii lui

La 19 iunie se împlinesc 150 de ani de la moartea lui Evanghelis Zappas (1800-1865). Născut în Epir, a luat parte, în deceniul trei al secolului al XIX-lea, la lupta pentru independenţa Greciei. Sosit în jurul anului 1831 în Ţara Românească, se ocupă cu comerţul de cereale şi arendarea pământurilor mănăstireşti, reuşind, prin sârguinţă şi spirit întreprinzător, să acumuleze o avere uriaşă pentru vremea aceea.

Este autorul unei singure cărţi, Trântorul („un uvragiu care se recomandă foarte trebuincios D-lor proprietari şi arendaşi de moşii prin instructiva sa coprindere în agricultură”), publicată în ediţie bilingvă la Bucureşti în 1847. În conacul său de la Broşteni din judeţul Ialomiţa, s-a perindat întreaga elită intelectuală şi politică românească a vremii (între alţii, V. A. Urechia, George Sion, Dimitrie Bolintineanu şi chiar Alexandru Ioan Cuza).

Un bust sau o statuie a lui Zappas în locul unde a trăit 35 de ani nu ar înscrie oare Broştenii pe harta turistică a Bărăganului mai mult decât tristele ruine ale conacului său? Ar fi poate o recompensă, fie şi târzie, faţă de „fericitul întru memorie, multmeritatul Evanghelie Zappas”, dat fiind că bustul realizat de Karl Storck, dezvelit cu mare fast la „întâia sesiune” din august 1867 a Societăţii Academice Române şi încununat cu „coroana de lauri” de Ştefan Golescu, ministrul de Externe de atunci , a dispărut fără urmă. Zappas face parte – alături de Apostolos Arsakis (1789-1869) şi Panaghis Harokopos (1835-1911) – din triada de aur a evergeţilor greci care au trăit şi s-au afirmat pe pământ românesc, a căror generozitate s-a îndreptat deopotrivă spre patria mamă, ca şi spre cea de adopţie.

Dar până la ridicarea unui bust, Editura Omonia a publicat volumul Românii despre Zappas, o culegere de şapte texte aparţinând specialiştilor români despre personalitatea lui Evanghelis Zappas. Textele au fost selectate astfel încât să pună în evidenţă coordonatele principale ale activităţii lui Zappas.

În primul rând, Evanghelis Zappas a iniţiat primele Olympii moderne, desfăşurate la Atena în 1859, 1870, 1875, 1888-1889. Totodată se află între cei ce au sprijinit Academia Română: membru fondator al Societăţii Literare Române („o societate care să reprezinte inteligenţa, erudiţiunea şi geniul României”, după propria expresie), 1866, devenită în 1867 Societatea Academică Română şi în 1879 Academia Română, a iniţiat şi susţinut mai multe proiecte culturale precum „facerea unei gramatici şi a unui dicţionar român” sau încurajarea de traduceri din clasicii Antichităţii. Pentru contribuţia sa numele lui Evanghelis Zappas „va rămâne pentru totdeauna înscris cu litere de aur în Analele Academiei Române” (Dorina N. Rusu). S-a distins totodată prin activitatea de filantrop, ctitorind şcoli şi biserici.

De ce o ediţie în limba greacă a lucrării Românii despre Zappas? Pentru că în textele românilor există numeroase amănunte şi elemente inedite despre anii trăiţi pe pământ românesc de această personalitate emblematică nu numai pentru Grecia şi România, dar şi pentru Balcani în general (a şi fost supranumit homo balcanicus).


Omagiere după 150 de ani

La sfârşitul lunii mai şi începutul lunii iunie au avut loc în România mai multe evenimente menite să-i omagieze memoria, realizate în colaborare grecoromână: Biblioteca G.I. Dolianitis din Atena şi ONG „Rigas Fereos” (preşedinte Gheorghios Sykiotis) şi Editura Omonia din Bucureşti.

Iniţiativa a aparţinut lui Georgios I. Dolianitis, fondatorul şi directorul Bibliotecii omonime din Atena, care s-a deplasat la Bucureşti însoţit de o delegaţie de distinşi oaspeţi, între care sunt de menţionat: Efthymios Kotzas, primarul Olympiei antice, Andreas Zaimis, fost ministru, Leandros Sokratis Rakintzis, inspector general al Administraţiei Publice, Georgios D. Poukamisas, fost ambasador al Greciei în România, Voula Patoulidou, sportivă medaliată cu aur, Ioannis Domayer, fost preşedinte al Comitetului Olympiilor şi Legatelor (Zappeion), Marilena Laskaridi, directoarea Fundaţiei Laskaridi, Tolia Aristea, prof. univ. la Universitatea din Atena, Kyriaki Oudatzi, directoarea Muzeului Olimpic din Salonic, Dimitrios Bontikoulis, campion naţional la marş, fondator al Muzeului Sportului din Atena, Konstantinos Katsiyannis, fost director general al Organizaţiei Elene de Turism ş.a.

Pe 30 mai, la Muzeul Municipiului Bucureşti (Palatul Suţu), a avut loc vernisajul Expoziţiei de Mărturii din Biblioteca G.I. Dolianitis despre OLYMPIILE lui Evanghelis Zappas. Expoziţia a fost prezentată de Georgios I. Dolianitis. Cu acelaşi prilej, s-a lansat ediţia în limba greacă Românii despre Zappas, apărută la Editura Omonia cu sprijinul dlui Dolianitis, care semnează şi prefaţa. Traducerea în greacă a fost realizată de Alexandra Louizou şi Ştefan Petrescu. Cartea a fost prezentată de acad. Eugen Simion, preşedintele Secţiei de Filologie şi Literatură a Academiei Române, preşedintele Funda- ţiei Naţionale pentru Ştiinţă şi Artă a Academiei Române, şi de jurnalistul Horia Alexandrescu, unul dintre autori.

Ediţia – insolită pentru piaţa de carte românească – a fost tipărită în 400 de exemplare numerotate, nedestinate comercializării, care vor lua drumul bibliotecilor din România şi din Grecia şi vor îmbogăţi bibliotecile comunităţilor greceşti din România.

În cadrul manifestării de la Muzeul Municipiului Bucureşti a rostit un salut Excelenţa Sa domnul Grigorios Vasilokonstantakis, ambasadorul Republicii Elene la Bucureşti.

Duminică, 31 mai, dl Dolianitis şi ceilalţi oaspeţi atenieni, dar şi oameni de afaceri greci, s-au deplasat la Broşteni, unde primarul comunei Ion Roată, dl Mihai Ghiţă, cadrele didactice şi elevii şcolii „Evanghelie Zappas” şi preotul Constantin Nicolae Cocheci, paroh al Bisericii Buna Vestire, Sf. Nicolae şi Sf. Gheorghe, ctitorită de Zappas, le-au asigurat oaspeţilor o primire cordială, emoţionantă. Cu acest prilej s-a oficiat şi un parastas la mormântul lui Zappas. O surpriză plăcută a constituit-o masiva (500 de pagini) Monografie a comunei Ion Roată, ajunsă la „ediţia a II-a revăzută şi adăugită”. Autorul, profesorul de istorie Ioan Man, rezervă un amplu capitol lui Evanghelis Zappas, „cea mai ilustră personalitate a comunei”.

Al treilea eveniment dedicat memoriei evergetului, desfăşurat pe 2 iunie, l-a constituit conferinţa cu tema „Evanghelis Zappas. Iniţiator al Olympiilor: 1859, 1870, 1875, 1888-1889. Precursor al reînvierii Jocurilor Olimpice Interna- ţionale din 1896” susţinută de Georgios I. Dolianitis. Manifestarea, găzduită de Amfiteatrul „Ion Heliade-Rădulescu” al Bibliotecii Academiei Române, a fost salutată de reprezentanţi ai Comitetului Olimpic şi Sportiv Român şi ai Academiei Olimpice Române.


Sufletul aniversării

Cum am precizat de la început, iniţiatorul, sprijnitorul şi sufletul manifestărilor din patria adoptivă a lui Zappas a fost Georgios I. Dolianitis (n.1938), cadru didactic şi fost director de şcoală, editor şi director al revistelor „Cronici literare” (1970) şi „Psihologia” (1971). În 1963 a fondat la Atena o instituţie educativă care-i poartă numele şi pe care a condus-o până în 1982. Centrul de Studii şi Cercetări G.I. Dolianitis s-a ocupat exclusiv cu învăţământul de gradul al treilea, în principal sub forma studiilor libere, şi în domenii care, în timpul funcţionării lui, erau mai puţin abordate de instituţiile educative superioare ale Greciei: psihologie, literatură, comunicare, limbă şi civilizaţie greacă pentru străini etc.

Cărţi şi publicaţii ale Bibliotecii Dolianitis, care numără peste 70 000 de ediţii rare şi tipărituri din domenii precum mitologie, istorie, limbă, literatură, elenismul din diaspora şi presă, au fost folosite repetat de foruri de stat pentru expoziţii în Grecia şi în străinătate.

Georgios I. Dolianitis este preşedinte şi membru al consiliilor de conducere a numeroase asociaţii şi comitete, la nivel naţional şi internaţional, care se ocupă cu probleme culturale, de drepturile omului, de prietenie şi colaborare între popoare. A susţinut conferinţe la congrese internaţionale desfăşurate sub egida ONU, UNESCO sau a unor organizaţii non-guvernamentale. A fost decorat, în 1971, de Preafericitul Patriarh Ecumenic Athenagoras pentru contribuţia sa în domeniul educaţiei.

Preşedinte al Societăţii Greceşti de Filatelie şi de Mărturii Olimpice, G. Dolianitis este totodată cercetător şi posesor al unei importante arhive (documente, fotografii, medalii, cărţi, ziare, timbre) a Jocurilor Olimpice din 1896 şi 1906. O parte a arhivei sale olimpice a fost expusă onorific la ultimele ediţii ale Jocurilor Olimpice, la inaugurarea Muzeului Olimpic al Comitetului Internaţional Olimpic de la Lausanne şi în alte oraşe din străinătate. Colecţia- Studiu specializată despre Timbrele şi Mărturiile Olimpice din 1896 şi 1906 a fost premiată cu 35 de medalii de aur la Expoziţii naţionale, regionale şi internaţionale.

Personalitate a cărui faimă a trecut demult graniţele Greciei, om al cărţii, împătimit de carte, G. Dolianitis este, prin întreaga sa activitate, continuator al tradiţiei strălucite a evergeţilor greci, a căror amprentă dăinuie şi astăzi în patria lor, dar şi pe meleagurile unde au trăit.

Textul conferinţei, tipărit în broşuri în greacă şi română, a fost distribuit participanţilor, împreună cu ediţia Viziunea Olympiilor. Ediţii greceşti rare despre Olympia şi Jocurile Olimpice (1797-1906) din Biblioteca Georgios Dolianitis, reeditată în 2015 la Atena cu prilejul comemorării lui Zappas în România.

Toate cele trei manifestări, de la Bucureşti şi Broşteni, s-au bucurat de audienţă şi interes din partea publicului, români şi greci, şi vor dăinui, sperăm, în amintirea participanţilor.

A consemnat Elena Lazăr

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara