Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Cartea Românească:
Două realităţi de Daniel Cristea-Enache

Flaviu George Predescu, Softul GE, Editura RAO, Bucureşti, 2016, 192 pag.

Un debut notabil este, în proză, cel al lui Flaviu George Predescu, cu un roman insolit care va înregistra poate şi un succes de vînzări. Tînărul autor a lucrat într-un serviciu al nostru de Securitate; n-am înţeles care anume şi nici în ce poziţie, dar faptul că romanul îi este dedicat lui George Cristian Maior spune multe.

Acesta din urmă nu e doar un intelectual veritabil, ci şi un om care a avut o contribuţie importantă la reorientarea României de pe orbita ex-sovietică pe cea euro-atlantică; şi probabil că aşa cum e mentorul, este şi discipolul.

De regulă autorii care livrează informaţii şi episoade întregi din biografiile lor destul de încărcate îşi iau măsura de precauţie de a menţiona, în deschiderea cărţii, că faptele şi scenele din roman nu au nici o legătură cu realitatea. Desigur că există multe legături, şi încă strînse, fiindcă prin aceasta se şi captează interesul prim al cititorului; însă e mai prudent ca realităţii ficţionale a romanului să i se sublinieze caracterul de ficţiune, pentru ca autorul real să nu poată fi tras la răspundere. În Softul GE e construită o distopie, astfel că autorul scapă din capul locului de presiunea unei receptări prea avizate. Altfel spus, deşi este limpede că mult din angajamentul biografic-profesional al tînărului prozator l-a ajutat în conturarea atmosferei şi în proiectarea structurilor din roman, un lector „civil”, ca mine, nu va putea găsi liniile de corespondenţă sau suprapunere între această proză distopică (sau parabolică, după cum o încadrează Gabriel Chifu pe coperta a IV-a) şi realitatea experienţei autorului. Cititorul care se aşteaptă la dezvăluiri va fi, probabil, dezamăgit; eu am apreciat romanul ca atare şi a contat mai puţin că autorul ştie ori nu ştie despre ce „vorbeşte”.

Sîntem într-o epocă post-democratică, iniţiată de o Putere militară transformată, ulterior, într-una a „sistemelor”, iar rolurile de putere par împărţite încă din lista personajelor oferită, ca la textele dramatice, în preambulul romanului. Marele conducător, cu vreo „patruzeci de ani de şefii”, este Eul Z., iar cel care face şi desface iţele gestionării dictaturii, care exercită la propriu puterea, executivul, este Fiul Cognitiv (cel mai bine realizat personaj al romanului). Tereza, „şefa Sigiliului deciziei finale”, joacă un rol complicat între cei doi, liderul vîrstnic obsedat că va fi trădat de ambiţiosul executiv, şi acesta, înnebunit, la rîndul său, că marele şef îl va înlocui cu un altul. „Damă bună”, Tereza se împarte între cei doi, apărîndu-şi şi ea pielea.

În atmosfera de suspiciune generalizată şi de teroare informatizată, personajele aflate cel mai sus pe scara ierarhiei se tem cel mai mult. Mai palizi sînt eroii pozitivi, atît Poetul GE, cît şi Cifrus, prietenul său, ori Luk, sfătuitorul care îi va deveni consilier, reţinînd mai puţin interesul decît cei negativi. Simptomatic, Poetul acesta cu majusculă se reliefează abia cînd intră în piramida puterii, la vîrful ei, printr-o manevră abilă a liderului suprem, care îi frînează astfel ascensiunea executivului uns cu toate alifiile. Pînă la această reîmpărţire a rolurilor, Fiul Cognitiv era un personaj mult mai pregnant decît Poetul idealist; după care raportul se echilibrează, dar nu prozastic, ci „tehnic”. Dacă pe primul lipsa de scrupule îl face memorabil, într-un mod epic mai tradiţional, pe al doilea tocmai confruntarea, din interior, cu Sistemul îl pune mai bine în lumină şi îl face să devină important.

Două sînt, de altfel, liniile de forţă ale acestui roman scris cu talent şi cu o vizibilă siguranţă. În timp ce discuţiile oamenilor cu valori şi principii sînt mai degrabă naive, atît în contextul distopiei, cît şi în cel al unei proze de un realism mai cuprinzător, machiaverlîcurile obsedaţilor de Putere sînt desfăşurate în scene pline de culoare şi dinamism epic. Permanenta confruntare subterană şi la suprafaţă între conducător şi executiv tensionează bine romanul, fără a-l complica inutil. Dimpotrivă, dacă îndepărtăm învelişul de termeni de specialitate, este aici vechiul raport al succesiunii conflictuale, pe care îl găsim pînă şi în bătăile din banda de hoţi din Groapa lui Eugen Barbu. De fiecare dată cînd prozatorul focalizează acest raport, rezultatele prozastice sînt remarcabile.

A doua linie de interes a romanului, pe care Flaviu George Predescu reuşeşte să o activeze oportun, va fi radiografierea tocmai a subteranei invizibile şi inaudibile pentru oamenii „obişnuiţi”. Realitatea factuală este reprocesată continuu şi profesionist de structuri specializate în menţinerea controlului, a „siguranţei” şi a puterii (fără ghilimele). În roman aproape că nu se mai poate distinge, de la un punct, între ceea ce este adevărat şi ceea ce e denaturat, între original şi simulacru, între autentic şi contrafăcut. Realitatea creată de structurile operative şi sistemele care le încorporează şi le dau direcţiile ajunge să obtureze şi, apoi, să substituie realitatea propriuzisă, obiectivă, verificabilă. Termenii de specialitate şi codurile prin care sînt denumite diferitele acţiuni de dezinformare pot fi, spuneam, îndepărtaţi ca un înveliş. E irelevant, de pildă, că liderul se cheamă Eul Z. şi că „secretara generală a Puterii sistemelor” este NdA: termenii sau iniţialele se pot schimba. Însă această deformare a realităţii pînă la dislocarea ei nu se mai „reglează”. Romanul nu este doar unul despre Putere (element constant în orice distopie), ci şi despre puterea unei „realităţi” subterane, ascunse de a şterge contururile realităţii sociale şi a le impune pe ale sale. Sună familiar?

După un asemenea debut prozastic, Flaviu George Predescu are datoria de a confirma; criticii literari pot fi personaje mai rele şi mai sadice decît ale sale.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara