Numărul curent: 41

Cronica Optimistei:
Din vremea lui Caragiale de Ioana Pârvulescu


Carnaval - ,Într-un carnaval, în Bucureşti" (D'ale carnavalului, 1885).

În jurul lui 1885 carnavalul este, în Bucureşti, cel mai comentat eveniment al începutului de an. Lunile ianuarie şi februarie sunt luni de baluri mascate. În genere, la carnavalul din sălile publice, costumaţia-deghizament este o condiţie obligatorie, în schimb la cele care au loc în casele protipendadei, bărbaţilor li se permite să vină în frac, dar cu mască. Toate detaliile sunt publicate în ziare: ,Direcţia generală a teatrelor ne înştiinţează că în serile de 10, 24, 31 ianuarie şi 7, 14, 21 februarie se va da în sala Teatrului Naţional baluri mascate"; sau: ,La 14 februarie va fi la prinţul George Bibescu un bal costumat"; sau: ,Balul costumat de la Teatru" a fost reuşit, cu ,public care umplea sala şi lojile" şi ,danţuri foarte animate şi jocuri naţionale". Tot din tradiţia carnavalului vine expresia ,Jos masca, domnule ...!" folosită adesea în discursurile parlamentare ale epocii.

Case galbene - ,...nişte case galbene-n curte, cu marchiză..." (Căldură mare, 1901).

În anunţurile din ziare la vânzări şi cumpărări, substantivul casă e folosit întotdeauna la plural: case. Precizarea ,în curte" sau ,la stradă" e, de asemenea, frecventă. Iar culoarea sau diferite detalii care să deosebească o locuinţă de alta şi să o facă uşor de identificat pentru cititorul gazetei e un obicei foarte răspândit şi ţine locul unei adrese mai precise. Aproape toate reclamele unor magazine sau hoteluri sunt însoţite de asemenea amănunte ,empirice". De exemplu, în ziarul Românul: ,Casele mele din Str. Bossel, culoarea galbenă sunt de vânzare de veci sau de închiriere chiar acum". Sau: ,De vânzare casele cu 2 etaje vis-ŕ-vis de biserica Kretzulescu..." etc.

Căldură mare - ,Termometrul spune la umbră 330 Celsius.. " (Căldură mare, 1901).

Pentru doamnele în rochii lungi, corset, mănuşi, ca şi pentru domnii cu pălărie şi costum, căldurile mari încep în Bucureşti încă din prima decadă a lui mai. Temperatura maximă a anului 1890 a fost, în Bucureşti 37,2 0 Celsius. Toate ziarele publică amănunţite date meteorologice ale zilei comunicate, de pildă, de ,Casa Menu, succesorul (sic!) lui Lhuer" sau de Institutul meteorologic, înfiinţat în 1884 de Ştefan Hepites, fiul farmacistului Hepites. Sunt date ,termometrul", ,înălţimea barometrică", starea cerului, temperatura la ,12 ore noaptea", la ,7 ore dimineaţa" şi ,la amiazi". Toată lumea - de la Regele Carol şi până la Alecsandri, Maiorescu, Eminescu - se plânge de ,căldură mare".

C.F.R. ,- Unu fără un sfert. - Umbli regulat? - După gară." (C.F.R., 1899).

România are o reţea de căi ferate modernă, cu trenuri punctuale, altfel spus care ,umblă regulat". Ceasurile din gară sunt reputate pentru precizie. Mersul trenurilor este publicat zilnic în aproape toate ziarele, la fel mersul vapoarelor.

Europa dumitale... România mea - ,Nu voi, stimabile, să ştiu de Europa d-tale, eu voi să ştiu de România mea..." (O scrisoare pierdută, 1884). Opoziţia Europa / România este la ordinea zilei şi oarecum creatoare de confuzii. Europa descoperă şi susţine naţiunile mici, aşadar a fi cât mai român însemna a fi pe placul Europei şi a avea spirit european.

Groaznica sinucidere din strada Fidelităţii sau Înfiorătoarea şi îngrozitoarea şi oribila dramă din strada Uranus - ,Azi-dimineaţă, întreaga stradă a Fidelităţii a fost viu emoţionată de o senzaţională dramă pasională" (Groaznica sinucidere din strada Fidelităţii, 1897); ,Adevărul adevărat în privinţa dramei din strada Uranus" (Înfiorătoarea şi îngrozitoarea şi oribila dramă din strada Uranus, 1901).

Ziarele sunt pline de asemenea titluri marcate emoţional. Gazetarii comentează evenimentul ,compătimind" cu personajele. Adjectivele abundă: norocita sau nenorocita mamă, biata copilă, sărmanul june, grozavul omor etc. La Văcăreşti sunt deţinuţi, în ultimii ani ai secolului, între 30 şi 60 de autori de crime, dintr-un total de aproximativ 1000 de delincvenţi. Chiar formulările cele mai seci au un ton şi o onomastică de roman foileton. Iată o crimă din Craiova despre care dă ştire Universul în 1899: ,Astăzi la orele 9 jumătate soldatul Stancu Floarea, ordonanţa căpitanului Alexandrescu, din strada Carol, a fost împuşcat. Bănuielile cad asupra amantei sale Anica Marin Păpăroiu. Procurorul Golfineanu şi comisarul regal Cireşeanu urmează ancheta". Sau: ,Bătrânul Venescu, tatăl asasinului Ştefan Venescu, a murit ieri dimineaţă de întristare".

Galibardi - ,Uite, ţiu minte ca acuma: Ť Bravos naţiune! Halal să-şi fie! Să trăiască Republica! Vivat Prinţipatele Unite! ť şi jos iscălit în original Ť Galibardi ť" (Conul Leonida faţă cu reacţiunea, 1880).

Într-adevăr, ziarele citează în italiană sau, uneori, traduse în română mesaje de încurajare adresate românilor de patriotul Giuseppe Garibaldi. Mesajele sunt foarte scurte (LEONIDA: ,Patru vorbe, numai patru, da vorbe, ce-i drept"). Combatantul italian ,a băgat în răcori pe toţi împăraţii şi pe Papa de la Roma". Deşi cu alte formulări, este ceea ce spun ziarele.

La Bulivar - ,La Bulivar, birjar! la Bulivar!..." (D-l Goe..., 1900).

Serbarea de 10 Mai, defilarea, se ţine la Bulevardul din faţa Universităţii, ,la statui", unde sunt amenajate tribunele (v. şi România literară nr. 36, p. 21)

Le Formidable - ,Tânărul Goe poartă un frumos costum de marinar, pălărie de paie, cu inscripţia pe pamblică: le Formidable"... (D-l Goe..., 1900).

Vasul Le Formidable este în atenţia gazetarilor: ,Nenorocire pe mare: Vasul Le Formidable se afla în plină mare şi trăgeau focuri de tun, când deodată obturatorul unui tun se smuci şi lovi pe un june elev-marinar. Lovitura a fost aşa de puternică încât capul nenorocitului elev a sburat pe deasupra".

Levorverul: ,RIC| (îngrijat): Levorver!... Madam, vă rog să binevoiţi a-mi da drumul d-aici de urgenţă..." (O noapte furtunoasă, 1879).

Revolverul intră în viaţa cotidiană prin dueluri, crime sau accidente: ,Întâmplări: în ziua de 21 Dec. expirat, individul Iorgu Ioniţă, servitor, din comuna Arţari, judeţul Ialomiţa, din greşeală s-a împuşcat singur cu un revolver din care cauză a sucombat imediat".

Nemuritorul Gambetta - ,...scopul scuză mijloacele, cum a zis nemuritorul Gambetta" (O scrisoare pierdută, 1884).

Léon Gambetta, cel care a reuşit să scape din Parisul asediat, în războiul franco-prusac din 1870, cu balonul, organizând apoi apărarea franceză este o prezenţă relativ constantă în ziarele româneşti. Faptele şi vorbele lui sunt comentate sub titluri ca: ,Evenimentul zilei la Paris este discursul lui Gambetta, Preşedinte din nou ales al Camerei, prin strălucita sa elocinţă..." etc.

Orator - ,Un orator opozant: Câteodată, autorităţile... prin abuz de putere, se întâmplă prea de multe ori să comită..." (Moftul român, 1893)

În Timpul de sâmbătă, 17 februarie 1890, se publică un articol semnat Vax şi intitulat Clişeuri Parlamentare. Între acestea:

,În această sacrosantă incintă"...

,Orice s-ar zice şi orice s-ar face..."

,Într-o ţară eminamente agricolă..."

,Precum a zis un mare autor..."

,În momente de grea cumpănă..."

,Înainte de a fi om, sunt Român..."

,To be or not to be..."

,Ţara ne priveşte..." etc. etc.

Autorul încheie: ,Mi-au plăcut întotdeauna bărbaţii gravi. Şi e pentru subsemnatul o nemărginită mângâiere sufletească atunci când asist la producţiunile unui aşa soiu de bărbat". Vax (cuvânt din aceeaşi sferă semantică cu moft) nu este enumerat între zecile de pseudonime recunoscute a fi ale lui Caragiale. Oricum, în Timpul din 1890 spiritul lui Caragiale a pătruns şi dramaturgul este citat uneori cu replici din piese.

Strada Sapienţei, Strada Pacienţei - , Strada Pacienţii?... imposibil! (Căldură mare, 1901).

În Bucureşti există, în epocă, aproape de circul Sidoli, Strada Sapienţei, perpendiculară pe strada Sfinţii Apostoli şi dând în strada Poliţiei. Impacienţii bucureşteni nu şi-au numit însă nici o stradă Pacienţei.