Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Despre valoarea continuităţii de Vitalie Ciobanu

Un Festival de Literatură într-o epocă tulbure capătă valenţe suprarealiste: te întrebi ce e în mintea organizatorilor? Ei nu văd, nu ştiu, sunt decuplaţi de la fluxul de ştiri? Nu ştiu ce se întâmplă la Chişinău? Crize politice non-stop, proteste masive de sute de mii de oameni împotriva capturării statului de către o gaşcă de oligarhi, care au compromis cauza integrării europene, mai ales după ce au devalizat sistemul bancar de un miliard de dolari – afacere numită în popor „jaful secolului” –, iar acum se agaţă de putere chiar şi cu riscul de a provoca bascularea Basarabiei în braţele partidei pro-ruse, anarho-interlope!...

Sigur că niciodată nu va fi momentul, mereu se vor găsi motive „serioase” pentru a nu produce sau a amâna un fapt de cultură, doar că la Chişinău, în aceeaşi săptămână, 21-27 septembrie, s-au desfăşurat şi alte evenimente „atemporale” de răsunet: Festivalul Internaţional de Ethno-Jazz, ajuns la a 14-a ediţie, organizat de trupa Trigon a violonistului Anatol Ştefăneţ, cu mari interpreţi din toată lumea şi avându-l drept moderator pe poetul şi infatigabilul critic muzical Virgil Mihaiu, şi, de asemenea, Turneul teatrelor naţionale din România. O simultaneitate halucinantă, sfidând neaşezarea vremurilor, într-o toamnă frumoasă şi caldă în Basarabia.

În comparaţie cu prima ediţie, din iunie 2014, Festivalul „Bucureşti – Chişinău – Orheiul vechi” a adoptat în acest an o formulă suplă, cu un „desant scriitoricesc” mai restrâns din dreapta Prutului, însă cu dezbateri, recitaluri, lansări de carte şi reviste, întâlniri cu publicul cititor la Universităţi, licee şi biblioteci publice, la fel de bine primite.

Au participat din România: Gellu Dorian. Cassian Maria Spiridon, Adi Cristi, Radu Florescu, Ion Lazu, Nicolae Corlat, Marius Chelaru, Daniel Corbu, Ioan Matiuţ, Nicolae Oprea, Mircea Bârsilă, Constantin Urucu, Virgil Mihaiu, Angelo Mitchievici, Cristian Liviu Burada, Ioana Diaconescu, Simona-Grazia Dima, George Vidican, Nicolae Stan.

Din Basarabia: Leo Butnaru, Arcadie Suceveanu (preşedintele Uniunii Scriitorilor din Moldova), Maria Şleahtiţchi, Grigore Chiper, Lucreţia Bârlădeanu, Nicolae Spătaru, Maria şi Ivan Pilchin, Vitalie Răileanu, Claudia Partole, Nicolae Popa, Călina Trifan, Andrei Burac, Silvia Caloianu, Nicolae Negru, Dumitru Crudu, Victoria Fonari, Vitalie Ciobanu, bibliotecara Eugenia Bejan şi muzeograful Valeriu Malaneţchi. A fost prezent, de asemenea, Valeriu Matei, directorul ICR „Mihai Eminescu” din Chişinău. *** Colocviul cu care a debutat manifestarea de la Chişinău a avut genericul „Scriitorul – editura – biblioteca”, o dezbatere de mare actualitate, propusă de Leo Butnaru, preşedintele Filialei Chişinău a USR. O relaţie care există mai ales câtă vreme prima dintre verigile ei funcţionează: creatorul de literatură. Or, dacă stăm bine sau relativ bine cu… persoana generatoare de texte, nu se poate spune acelaşi lucru despre spaţiul în care opera literară ar trebui să rezoneze. Problema începe din şcoală, a observat Cassian Maria Spiridon, unde profesorii adesea nu sunt la curent nici măcar dacă anumiţi scriitori mai sunt în viaţă sau dacă reviste de tradiţie în cultura română, precum „Convorbiri literare”, mai apar. Aceeaşi situaţie o avem şi în Moldova, a punctat Maria Şleahtiţchi.

Cărţile circulă prost de o parte şi alta a Prutului, puţinele edituri basarabene care mai ajung să expună în cadrul unor târguri de carte din România, confruntate, cum sunt, cu dificultăţi financiare, nu reuşesc să dea o imagine deplină a literaturii basarabene de azi. La fel de frustraţi sunt şi cititorii dintre Prut şi Nistru, pentru ei cărţile româneşti sunt prea scumpe.

Există, de curând, în România o Lege de susţinere a revistelor de cultură de la bugetul de stat. În acelaşi timp, o Lege a Cărţii zace la Ministerul Culturii de la Bucureşti, iar direcţiile de cultură din teritoriu sunt complet lipsite de iniţiativă. Vorbind tot despre reviste, nu ştim nici până azi dacă agenţiile de difuzare a presei din România oferă cititorilor români posibilitatea să-şi facă abonamente la publicaţiile literare basarabene… Viceversa e valabilă, te poţi abona, dar la preţuri exorbitante.

Ca şi anul trecut, la prima ediţie, Festivalul a cuprins şi un recital poetic la Butuceni, în zona sitului arheologic de la Orheiul vechi. Tot aici s-au înmânat şi Premiile Filialei Chişinău a USR, care au revenit lui Grigore Chiper, pentru volumul de proză scurtă Nisipul de sub picioare, şi revistei „Contrafort”, care şi-a marcat în octombrie anul trecut 20 de ani de la apariţie. Un juriu format din criticii Nicolae Oprea (preşedinte), Angelo Mitchievici şi Vitalie Ciobanu l-a desemnat câştigător pe Cassian Maria Spiridon, care a cucerit prin spiritul parabolic al poemelor sale... Recitalului din curtea Bisericii „Sfânta Maria” i s-a alăturat la un moment dat o tânără pe nume Crina Snegur, care a interpretat un poem al ei, înviorând atmosfera.

Încheiată într-un cadru de basm, la poalele „talazului” de piatră de la Trebujeni, unde poposiserăm pentru o escală de recuperare post-lirică, ediţia a doua a Festivalului „Bucureşti – Chişinău – Orheiul vechi”, în pofida greutăţilor financiare care au grevat-o, poate fi încununată cu sintagma „valoarea continuităţii”.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara