Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Curat murdar! de ---

Georges Vigarello a publicat de curând un studiu, Curat şi murdar, în care reface istoria celor două „obiceiuri” din titlu de-a lungul a opt secole. Nu se ocupă şi de epoca primului creştinism, când Biserica interzicea orice atenţie acordată trupului. Dar chiar şi apucând lucrurile din secolul XIII francez (despre moravurile chineze sau japoneze nu ne spune nimic), Vigarello dă la iveală o mulţime de informaţii puţin sau deloc cunoscute. De pildă, aceea că în Evul Mediu ceea ce conta era un veşmânt nici rupt, nici plin de praf, mai degrabă corect decât curat în sensul actual. Călugării aveau o sutană pentru vară şi una pentru iarnă. Ideea de a se „schimba” nu le trecea prin cap nici cetăţenilor obişnuiţi, care nu purtau dessousuri şi nu-şi scoteau pălăria din cap, mai ales la masă, ca să nu le cadă în farfurii păduchii, de care nu duceau lipsă şi cărora nu ştiau cum să le vină de hac. Apa, care era rară în oraşe, o foloseau doar nobilii, când se spălau pe mâini şi pe faţă înainte de a se aşeza la masă. Băile publice, 22 în Parisul secolului XIII, erau mai degrabă locuri de plăcere sexuală decât de igienă corporală. O miniatură din 1470, înfăţişând o „Scenă de baie”, arată limpede de ce se duceau, de pildă, locuitorii din Bourgogne la o baie publică dotată cu o etuvă. Spălatul părţilor intime sau al subraţului e relativ recent, de pe la începutul secolului XVIII. Bideul apare în 1730. Băile private nu sunt mai vechi de aceeaşi epocă şi sunt extrem de rare. Ca şi toaletele, fără apă curgătoare, fireşte, parizienii din Marais fiind obişnuiţi să arunce conţinutul oalelor de noapte pe fereastră, în plină stradă. Mirosurile urîte erau combătute cu ajutorul parfumurilor sau al florilor ţinute sub nas sau al câte unui săculeţ cu esenţe cusut sub căptuşeala hainei. Curat în sensul actual e o noţiune care se impune o dată cu descoperirea de către Pasteur a microbiologiei şi care se extinde, treptat, de la ce se vede la ce nu se vede, de la trupul muritor la germenii de tot felul care îl omoară.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara