Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Conferinţa Naţională a Uniunii Scriitorilor de Reporter


În ziua de 17 iunie a.c. s-a desfăşurat la Bucureşti, în aula Facultăţii de Drept, Conferinţa Naţională a Scriitorilor, eveniment precedat de o pregătire mediatică ieşită din comun. Pregătire mai ales negativă, colorată senzaţional, astfel cum s-a configurat după momentul în care a fost lansat pe piaţă aşa-numitul caz Uricaru.

S-a tras din toate poziţiile în instituţia al cărei preşedinte fusese acuzat public, deşi fără dovezi incontestabile, de colaborare cu Securitatea. Jurnalişti neinformaţi, sau tendenţioşi, şi chiar unii membri ai Uniunii Scriitorilor, au prezentat Uniunea în cea mai rea lumină, taxând-o drept rămăşiţă (,fosilă") a comunismului, organizaţie învechită, incapabilă de reformare, măcinată de conflicte şi de crize, de rivalităţi şi jocuri de interese. I se anticipa dezmembrarea, echivalentă cu decesul, care ar fi urmat să se producă chiar la Conferinţă. Un orizont sumbru de aşteptare, neconfirmat, totuşi, de evenimente. Să recapitulăm.

Organizată de către Consiliul Uniunii, Conferinţa a fost deschisă de Nicolae Breban, preşedintele interimar al Uniunii, care a citit mai întâi o lungă listă cu nume de scriitori decedaţi în interval. în memoria lor a fost ţinut un moment de reculegere. I s-a dat apoi cuvântul lui Eugen Uricaru, preşedintele demisionar, pentru a-şi prezenta bilanţul celor patru ani de exercitare a mandatului.

Acesta s-a referit la multele dificultăţi, în special materiale, de care Uniunea a avut parte, realizându-şi totuşi programul, în punctele principale: s-au acordat în fiecare an premiile US.R., ca şi premiile filialelor; revistele au primit sprijin financiar; s-au desfăşurat colocviile naţionale de proză, poezie, dramaturgie; s-au desfăşurat alte colocvii şi festivaluri literare sprijinite material de Uniune, precum şi două seminarii tematice (,Românii şi evreii. O istorie comună" şi ,Literatura română sub comunism"); a fost organizat, cu sprijinul ziarului ,Ziua", Cenaclul Uniunii Scriitorilor, în cadrul căruia ,din păcate s-au ivit tensiuni şi neînţelegeri în special legate de atitudinea unor tineri faţă de Uniunea Scriitorilor"; funcţionarea Editurii Cartea Românească a constituit ,o chestiune spinoasă", cu ,mari probleme privind stocurile de carte, difuzarea şi plata taxelor la stat"; s-au organizat trei ediţii ale Festivalului Internaţional ,Zile şi nopţi de literatură", cu participarea unor ,scriitori de valoare internaţională"; în domeniul social s-a continuat şi extins programul de ajutorare a scriitorilor aflaţi în dificultate economică sau bolnavi; s-a construit hotelul din strada Căderea Bastiliei, ,proprietate integrală, teren şi construcţie, a Uniunii". Fostul preşedinte al Uniunii Scriitorilor a sugerat viitoarei conduceri să întărească caracterul sindical al Uniunii, să stimuleze filialele ,în realizarea unei bune relaţii cu autorităţile locale", fără a încuraja totuşi federalizarea (,Nu cred că federalizarea, împărţirea patrimoniului ori alte iniţiative discriminatorii sunt bune ori viabile"). în finalul cuvântului său, Eugen Uricaru s-a referit la acuzaţiile care i s-au adus de a fi fost colaborator al Securităţii, respingându-le categoric: ,Nu am fost informator, nu am semnat nici un angajament de colaborare cu Securitatea".

Raportul prezentat de Eugen Uricaru a fost aprobat de Conferinţă, nu fără a fi înregistrat şi reacţiile critice ale unor participanţi (Boris Marian, Mariana Sipoş, V. F. Mihăescu, Grişa Gherghei, Carolina Ilica, Romulus Cojocaru). A fost criticată lipsa de transparenţă de la Uniune, absenţa unui birou de presă, inexistenţa site-ului propriu pe Internet, asocierea cu Polirom pentru a salva Editura Cartea Românească, lipsa de exigenţă la primirea noilor membri ai Uniunii, modul de constituire şi funcţionare a juriilor de premiere. Marin Mincu a criticat juriul Premiului ,Ovidius", neîmpiedicându-se de amănuntul că el însuşi a făcut parte din acest juriu şi i-a contrasemnat procesele-verbale. Raportul fostului preşedinte a fost aprobat, ca şi raportul Comisiei de Cenzori susţinut de Andrej Stefanco, cu aceasta încheindu-se prima parte a lucrărilor Conferinţei.

A doua parte, ale cărei lucrări au fost conduse de către un prezidiu alcătuit din noii preşedinţi de filiale, a fost consacrată prezentării programelor proprii ale candidaţilor pentru funcţia de preşedinte al Uniunii Scriitorilor. în ordinea impusă de alfabet s-au prezentat la tribună: Victor Frunză, Mihai Gălăţanu, Grişa Gherghei, Mircea Ghiţulescu, Carolina Ilica, Cezar Ivănescu, Nicolae Manolescu. Unul din candidaţii înscrişi în cursă, George Gibescu, a absentat. Victor Frunză, după ce răspândise înainte în sală pliante cu programul său de ,reformare morală" a Uniunii, a criticat vechea conducere pentru o pretinsă colaborare cu P.S.D. şi a promis eventualilor alegători ,transparenţă absolută", editură, tipografie, post de radio. Mihai Gălăţanu a vorbit şi el despre necesitatea reformării morale a Uniunii, transparenţă, autonomia filialelor. La fel Grişa Gherghei. Mircea Ghiţulescu a evocat realizările echipei anterioare printre care şi colocviul de dramaturgie, de care s-a ocupat el însuşi, şi a susţinut că nu atât de reforme este nevoie, cât de oameni pricepuţi în administrarea banilor de care dispune Uniunea. Carolina Ilica s-a referit la faptul că este singurul candidat-femeie, ceea ce i-ar reduce şansele de a câştiga cursa pentru preşedinţie, deşi se află în posesia unui program de redresare în 31 de puncte. La rugămintea insistentă a sălii a renunţat să-l citească în întregime. Cezar Ivănescu şi-a îmblânzit discursul, în raport cu ceea ce promisese cu o seară înainte la o emisiune a OTV, nerenunţând totuşi să-l acuze pe N. Manolescu, aberant, de complicitate cu Ion Iliescu la omucidere. în rest, a spus că U.S. este necesară, dar trebuie reorganizată, înmulţind, printre altele, numărul vicepreşedinţilor la patru. Nicolae Manolescu, ultimul pe listă, a vorbit calm, ponderat, nepolemic, arătând că, în timpul comunismului, Uniunea Scriitorilor a fost singura instituţie care a cultivat spiritul democratic, opunându-se, pe cât i-a fost cu putinţă, injoncţiunilor de partid. în prezent este o instituţie necesară şi viabilă, cu condiţia unei mai bune organizări şi a transparenţei deciziilor. A insistat, ca şi în intervenţii anterioare, asupra obligaţiei morale a U.S. de a se manifesta ca o componentă activă a societăţii civile.

După prezentarea programelor a fost aleasă comisia de numărare a voturilor (preşedinte Dan Mircea Cipariu) şi s-a trecut la votarea propriu-zisă. Rezultatele se cunosc. Nicolae Manolescu a obţinut 322 de voturi din cele 479 valabil exprimate, fiind astfel ales de la primul tur de scrutin Preşedinte al Uniunii Scriitorilor. Presa a vorbit despre ,victoria zdrobitoare" pe care criticul a repurtat-o asupra adversarilor săi care au obţinut: Cezar Ivănescu - 84 voturi, Victor Frunză - 29, Mircea Ghiţulescu - 23, Grişa Gherghei - 7, Mihail Gălăţanu - 6, Carolina Ilica - 6, George Gibescu - 2.

Noul preşedinte a mulţumit alegătorilor săi şi a anunţat că în ziua de 27 iunie se va întruni în prima sa şedinţă noul Consiliu al Uniunii. Cu acest prilej vor fi alese celelalte organisme de conducere, Comitetul Director, vicepreşedintele, secretarii. Consiliul va trebui să răspundă contestaţiei câtorva dintre candidaţii la preşedinţie (Cezar Ivănescu, Victor Frunză, Carolina Ilica şi Grişa Gherghei) cu privire la organizarea nestatutară, în opinia semnatarilor, a Conferinţei Naţionale.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara