Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Arte:
Competiţie şi spectacol – Concursul Enescu de Dumitru Avakian

O finală absolut spectaculoasă a secţiilor de vioară şi de violoncel, competiţii ale actualei ediţii a Concursului Enescu, ne-au fost oferite pe parcursul ultimelor două săptămâni!

Fabuloasă s-a dovedit a fi, zilele trecute, întrecerea dintre cei doi violonişti coreeni pentru cucerirea distincţiei supreme. Premiul cel mare în valoare de 15.000 euro a fost, în final, atribuit violonistei Gyehee Kim, de 23 de ani, studentă a Universităţii Naţionale din Seul. Dispune de un sunet generos, de un autocontrol impresionant ce susţin împreună fluxul melodic romantic al acestui seducător opus, Concertul de Piotr Ilici Ceaikovski. O supleţe a tonului apropiată expresiei vocii umane a definit, în etapa de recital, evoluţia Sonatei în la major, pentru vioară şi pian de Gabriel Fauré.

La nici şaptesprezece ani, violonistul Donghyun Kim, student al aceleiaşi universităţi sud-coreene, este în felul său o vedetă aflată în uimitoare ascensiune. I-a fost atribuită distincţia secundă. Deţine datele unei maturizări precoce sprijinite de o violonistică ferm stăpânită. Înţelegerea actului muzical artistic atinge zone afunde ale comunicării; …fie că mă refer la structurarea acestui complex opus Sonata a 2-a, în la major de Brahms, fie la Capriciul în formă de vals, de Ysaye, trasat cu uimitoare eleganţă. Anul trecut, la Moskova, a câştigat laurii Concursului Ceaikovski destinat celor mai tineri muzicieni. De această dată, la Bucureşti, publicul l-a ovaţionat cu enormă simpatie.

Pe de altă parte, în cazul secţiunii de violoncel, Zlatomir Fung, din Statele Unite, a fost declarat câştigător al distincţiei supreme; …cu consensul deplin al juriului, al unui public entuziast, al criticii de specialitate! În premieră, în ce priveşte această secţiune a competiţiei, în marea Finală cu orchestră, Fung a prezentat cunoscuta lucrare de tinereţe a compozitorului, Simfonia Concertantă. A fost compusă cu mai bine de un secol în urmă, iar prima audiţie absolută, imediat după anul 1900, a avut loc la Paris, sub conducerea compozitorului însuşi.

Fung? La cei şaptesprezece ani dispune de o expresie muzicală densă coordonată de o gândire muzicală deplin structurată, cea care arcuieşte atât spaţiile mari ale construcţiei cât şi micro-universul frazei muzicale; este una dintre cele mai dificil de susţinut lucrări concertante; sunt reunite aici atât datele concertului instrumental baroc – construcţia de ansamblu, cât şi spiritul muzicii franceze romantice de sfârşit de secol XIX. Relaţia dintre evidenţierea solistică – absolut impresionantă, şi reintrarea în sonoritatea compactă a ansamblului marcat în sens cameral, a fost impresionantă; inclusiv asimilarea temeinică a acestei lucrări susţinute magistral din memorie!

Tot în cadrul finalei, poziţia secundă a revenit violoncelistei de 22 de ani, Anastasia Kobekina din Rusia, o natură muzicală intens comunicativă; cultivă o sonoritate expresivă de mare supleţe. Locul trei a revenit tânărului de 22 de ani, Mon-Puo Lee din Spania, un muzician al cărui entuziasm interior ajunge să susţină spaţiile ample ale marelui Concert în si minor de Antonin Dvorak.

Este de apreciat atenţia cu care membrii Filarmonicii bucureştene, de asemenea entuziastul dirijor francez Alexandre Bloch, dirijorul german Christopu Poppen, artişti eficienţi, de o muzicalitate antrenantă, au susţinut împreună evoluţia laureaţilor finalei celor două competiţii ale concursului.

Despre competiţia tinerilor pianişti, cu un alt prilej.

Pe de altă parte, în afara competiţiilor propriu-zise, recitalurile maeştrilor, ale membrilor juriilor, cele ale laureaţilor ediţiilor anterioare, sunt semnificative; pentru ceea ce înseamnă astăzi începutul de drum în lumea muzicii. Sunt evocate anume aspecte privind îndrumarea la nivelul claselor instrumentale, la noi, pe alte meridiane ale muzicii.

Susţinute în cadrul manifestărilor competiţionale, recitalurile maeştrilor ar trebui să aibă un caracter demonstrativ! În mod cert, unul dintre cele mai captivante a fost cel oferit de celebrul violoncelist şi pedagog David Geringas din Berlin. Expresia sunetului este cuceritoare sub aspectul sensibilităţii ce susţine fraza muzicală în Sonata în sol minor de Rachmaninov; logica construcţiei ansamblului în relaţia cu evoluţia pianistică susţinută de Ian Fountain este fermă. Am aşteptat cu special interes recitalul dedicat în întregime acelei multitudini de piese miniaturale, peste 20 la număr, momente în sine fermecătoare, semnate de Fritz Kreisler; este unul dintre marii violonişti ai primei jumătăţi a secolului trecut, prieten cu George Enescu. Sunt piese care în mod obişnuit se oferă la cererea publicului, la sfârşitul unui concert, al unui recital, aşa-numitele „encores”. Adunate împreună pot constitui un veritabil florilegiu. Virtuozitatea seducătoare, investiţia de imaginaţie, chiar de umor, de strălucire timbral sonoră de bun-gust guvernează de obicei asemenea iniţiative, asemenea realizări. Greu de apreciat dacă violonistul Florin Croitoru consideră că realizarea domniei sale se ridică la un nivel demonstrativ. Cu ani în urmă a realizat o integrală cu totul remarcabilă a întregului ciclu al Capriciilor de Paganini. Astăzi ne putem întreba, spre exemplu, dacă deficitul de entuziasm, dacă licenţele intonaţionale, mult prea frecvente, ţin de bunul-gust muzical sau aparţin aspectului stilistic privind susţinerea unui asemenea program cu totul pretenţios, dedicat miniaturilor lui Fritz Kreisler.

Concertele laureaţilor ediţiilor anterioare ale competiţiei au fost realmente captivante. Un program de exemplară ţinută intelectuală au propus violonistul Ştefan Tarara în compania pianistei Laura Tarara, program dedicat muzicii secolului trecut. Au fost cuprinse, spre exemplu, în extremele acestui mare moment cameral, mişcarea în formă de Ciaccona, de Béla Bártok, opus magistral al maturităţii târzii a compozitorului, şi – pe de altă parte – prima sonată enesciană, lucrare de adolescenţă a artistului, prezentată de cei doi muzicieni performeri cu sensul unei uimitoare, unei antrenante prospeţimi a comunicării.

Laureată a precedentei ediţii a Concursului, violocelista Eun-Sun Hong a etalat un program de o largă extindere, de la Beethoven şi Schumann la sonatele semnate de Şostakovici şi Poulenc; este dimensiunea unei deschideri stilistice pe care muziciana coreeană o stăpâneşte în mod suveran; iar aceasta deşi din punct de vedere dinamic sonoritatea pianului animat de Thomas Hoppe s-a dovedit a fi covârşitoare.

Este o ediţie pe care în mod semnificativ o putem considera a fi cu totul consistentă. Iniţial au fost înscrişi aproape patru sute de concurenţi. În urma unei prime selecţii audiovideo au fost invitaţi aproape două sute! Probe dificile extinse pe parcursul a patru etape. Talent al comunicării specifice, cultură profesională, discernământ stilistic, agilităţi instrumentale temeinic consolidate; au fost avute în vedere pe parcursul celor patru etape ale competiţiei, au operat împreună marea selecţie.

Agenţia organizatoare Artexim, un număr important de sponsori, RomPetrol în mod cu totul special, au făcut investiţii importante de talent organizatoric. Şi nu numai.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara