Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Colocviu internaţional consacrat limbii române de Marina Cap-Bun

În contextul delicat al saturaţiei italiene vizavi de "invazia" românească, Departamentul de studii romanice din cadrul Facultăţii de Ştiinţe Umaniste de la Universitatea "La Sapienza" din Roma, în colaborare cu Institutul Cultural Român şi cu Accademia di Romania au organizat, între 15 şi 17 noiembrie, un colocviu internaţional intitulat "Limba română: propuneri culturale pentru noua Europă". Evenimentul era, evident, pregătit de multă vreme şi s-a întâmplat ca el să se deruleze simultan cu apogeul inflamărilor electorale, dar şi al dramelor autentice de ambele părţi. Capitalul de imagine al acestei coincidenţe era substanţial, dar, din păcate, nimeni nu s-a gândit să urce acest colocviu internaţional pe celălalt talger al balanţei.
Asupra unui alt tip de contextualizare, cea academică, mi se pare şi mai util să stărui, căci evenimentul de la Roma a fost o conferinţă de remarcabilă anvergură ştiinţifică, din seria celor care au marcat intrarea României în UE. Derulând o cercetare de echipă, sub egida CNCSIS, pe tema studiilor româneşti în lume, am avut ocazia să observ evenimentele ştiinţifice şi culturale prilejuite de anul 2007 şi la unele să particip direct. Seria a fost deschisă de "Ora României", conferinţa desfăşurată în martie la Bloomington, Indiana şi a continuat cu al V-lea congres internaţional SRS (North American Society for Romanian Studies), din iunie, de la Constanţa, apoi cu congresul ARA (American Romanian Academy of Arts and Sciences) organizat în august la Braşov. La Poznan, în Polonia, aniversând jumătate de secol de predare a românei, se desfăşura, aproape simultan cu cel de la Roma, un colocviu organizat de Catedra de limbă şi literatura română a Universităţii "A. Mickiewicz" şi Institutul de filologie romanică, cu tema "România: dialog intercultural şi interlingvistic" (12-13 noi.). Apoi, între 28 şi 30 noiembrie, Institutul Cultural Român din Viena a organizat al V-lea Forum România, cu tema "Unitate în diversitate: România şi culturile sale". Vor mai fi fost desigur şi altele despre care n-am aflat. Trebuie să recunoaştem că e un început promiţător care anticipează din plin faptul că statutul disciplinei începe să se schimbe, acum că studiile româneşti au devenit "oficial" o ramură a studiilor europene.
Conferinţa de la Roma a reuşit să reunească mai toţi cercetătorii italieni care predau literatură şi limbă română, specialişti interesaţi de lingvistica romanică şi comparată, dar şi cercetători din alte spaţii, şi evident, mulţi profesori români, unii dintre ei foarte tineri, ceea ce nu face decât să reconfirme observaţiile pe care mi le prilejuiau evenimente similare anterioare, anume faptul că importanţa diseminării valorilor româneşti este tot mai bine conştientizată şi că tânăra generaţie de cercetători români este gata să preia ştafeta.
Comitetul ştiinţific a fost alcătuit din profesori italieni care şi-au dedicat cariera studiilor româneşti: Luisa Valmarin, de la universitatea gazdă, care s-a format sub îndrumarea Rosei del Conte şi duce cu strălucire mai departe interesul pentru literatura şi cultura română în Italia, Bruno Mazzoni, de la Universitatea din Pisa, de asemenea un fin cunoscător al culturii române şi mai tânăra Angela Tarantino, de la Universitatea din Florenţa, care e implicată într-o serie de proiecte de digitalizare şi accesibilizare on-line a literaturii române. Iar cel organizatoric a reunit pe Nicoleta Neşu (lectorul român de la Universitatea "La Sapienza"), Irina Ungureanu (bursieră a Accademiei di Romania), Mira Mocan ("Roma Tre") şi Pietro Scarpulla ("La Sapienza"). Tuturor li se cuvin mulţumiri (şi cred că toţi participanţii mi se alătură) pentru eforturile depuse şi pentru eficienţa cu care au dus la bun sfârşit acest proiect, pe care îl găsesc de maximă importanţă, pentru că Italia este ţara cu cele mai multe lectorate de limbă română. O serie de proiecte deja finalizate, dar şi altele în curs de derulare, iniţiate de cercetătorii de acolo, în colaborare cu intelectuali români, atestă interesul de care se bucură studiile româneşti în Italia şi voinţa de a îmbogăţi continuu resursele pe care se bazează predarea studiilor româneşti.
În prima zi, lucrările conferinţei au fost găzduite de Universitatea "La Sapienza" iar moderatoarea primei sesiuni a fost chiar gazda noastră, doamna profesoară Luisa Valmarin. Următoarele două zile au adus alte sesiuni găzduite de superba Accademia di Romania. Paleta discuţiilor a fost amplă, abordându-se probleme de literatură şi limbă română, dar şi de interculturalitate, traductologie, lingvistică romanică şi comparată, discurs mediatic, muzeografie. A existat şi o secţiune special destinată prezentării unor proiecte ştiinţifice aflate în derulare sau în stadiul de proiectare, revelatoare pentru înţelegerea direcţiilor spre care se îndreaptă domeniul studiilor româneşti. Este imposibil să rezum aici toate intervenţiile, dar mi se pare interesant pentru publicul românesc să punctez câteva dintre preocupările cercetătorilor italieni.
Universitatea gazdă a fost reprezentată de Luisa Valmarin, care a prezentat, împreună cu Angela Tarantino, un incitant proiect dedicat digitalizării literaturii române iar Bruno Mazzoni şi-a mărturisit dorinţa de a duce la bun sfârşit un mai vechi proiect, iniţiat de regretatul profesor Marian Papahagi, acela de a realiza o enciclopedie a relaţiilor culturale italo-române.
Donato Cerbasi (Universitatea "Roma Tre") a ţinut o interesantă prelegere despre limba română, reliefând atât elementele de similitudine în cadrul genului proxim al limbilor romanice, cât şi elementele de alteritate, identificate în cadrul aspectelor morfo-sintactice, privite atât diacronic, cât şi tipologic.
La rândul său, Roberto Merlo (Universitatea din Torino) a încercat să readucă în actualitate problemele foneticii istorice, ocupându-se de palatalizarea velarelor. Alţi cercetători, ca Joanna Porawska (Universitaea din Cracovia) şi Margareta Dumitrescu (Universitatea din Catania) şi-au împărtăşit din experienţa lor de predare a limbii române ca limbă străină.
Universitatea din Padova a fost reprezentată de trei cercetători. Lorenzo Renzi, care este şi preşedintele asociaţiei italiene a româniştilor (AIR), a prezentat publicaţiile periodice ale românilor din Italia, oglindă a problemelor de actualitate ale comunităţii. Afrodita Carmen Cionchin s-a referit tot la formele de expresie ale comunităţii româneşti, în context intercultural. Iar Dan Cepraga a susţinut o incitantă comunicare despre meandrele limbajului poetic românesc, pornind de la poezia lui Asache.
Marinella Lorinczi (Universitatea din Cagliari) a făcut o superbă analiză a Columnei Traiane, Marco Barato (Asociaţia culturală "Dacia") s-a referit la problema conceptualizărilor identitare prin mediumul lingvistic, iar Gheorghe Carageani (Universitatea din Pisa) şi-a prezentat un proiect legat de poezia deţinuţilor politici.
Extrem de interesante au fost şi comunicările cerce­tătorilor români, pe care, din raţiuni de spaţiu, ne vom mărgini să-i enumerăm, precizând doar că ele au acoperit o problematică pe cât de diversă, pe atât de actuală şi de provocatoare. De la Universitatea Bucureşti au venit: Oana Chelaru-Murăruş, Ioana Cristina Pîrvu, Adriana Ichim Stoichiţoiu, Rodica Zafiu, Oana Fotache Dubălaru, Alexandra Vrânceanu. Universitatea "Babeş-Bolyai" din Cluj-Napoca a fost cea mai bine reprezentată, printre cei prezenţi numărându-se: Mircea Muthu, Nicoleta Neşu, Carmen Vlad, G.C. Neamţu, Oana Boc, Daiana Cuibuş, Ioana Both, Sanda Cordoş, Ştefan Gencărău, Nora Sava, Ovidiu Pecican, Eugenia Bojoga, Ileana Mureşeanu, Dina Vîlcu, Elena Platon, Emma Tămăianu-Mioriţa, Cornel Vîlcu, Laura Zăvăleanu, Lucia Uricaru, Irina Ungureanu. A fost prezentă şi Universitatea din Bacău, prin: Stelian Dumistrăcel, Luminiţa Drugă, Mirela Arsith, Camelia Cmeciu, Liviu Druguş, dar şi Universitatea "Ovidius" din Constanţa, prin subsemnata. De la Institutul de filologie romanică "Al. Philippide" din Iaşi au venit cercetătorii Ofelia Ichim şi Florin Olariu, de la Muzeul }ăranului Român din Bucureşti Rodica Marinescu, iar de la Software ITC Cluj, Luciana Peev.
În loc de orice concluzie, îndrăznesc să sper că acesta a fost doar începutul şi că statutul studiilor româneşti se va consolida constant, astfel încât manifestări ştiinţifice ca cea de la Roma să se petreacă tot mai des în mediile academice "mondializate".

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara