Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Cifra 13 şi cărţile de Ioana Pârvulescu


Târgul internaţional de Carte, desfăşurat între 1 şi 5 iunie la Teatrul Naţional, a ajuns anul acesta la ediţia a 13-a. Cum obişnuinţele mele de lectură m-au făcut să am o viziune semiotică asupra lumii, aşez aceste rânduri sub semnul norocului şi al ghinionului pe care ni le-a adus cifra 13, aşa încărcată de sensuri ascunse cum este mai întotdeauna în cărţi.

Scara rulantă din Pasajul de la Universitate a funcţionat, după cel puţin 15 ani în care a constituit un simplu element de decor, ceea ce, pentru publicul feminin sosit cu metroul şi cu sandale cu toc a fost un adevărat noroc (rima este sub control!). Fântâna de la Arhitectură, şi ea în funcţiune, reflecta curcubee şi ridica perdele de stropi răcoroşi. Ghinion, tocmai la intrarea în clădirea Teatrului însă, se ridicau perdele de praf, din cauza unor lucrări la caldarâmul neodihnit al Bucureştiului. (Un citat pe temă dintr-o antologie de Vorbe de duh lansată la Târg: "De fapt, nu repară străzile. Doar schimbă locul gropilor ca să nu le poată ţine minte şoferii"). Pe jos, în drum, un pantof stingher, pierdut de cineva în noaptea de vineri spre sâmbătă, indica direcţia Teatrului.

Vremea a fost cu noroc, adică, cum se spune în buletinele meteo, răcoroasă pentru această perioadă a anului, ceea ce a făcut ca înăuntru, în "etuva culturii" (Sorin Vieru), să se poată cât de cât respira.Cu toate acestea, la etajul 4, în ziua de 3, în mulţimea adunată la "lansarea lui Cărtărescu" aerul era rarefiat ca pe un vârf de munte. Mult mai respirabile au fost lansările din vârf de clădire, de pe terasa Teatrului.

În privinţa taxei de intrare, cei care au vizitat Târgul miercuri, joi şi vineri au avut ghinion, pentru că au plătit 30.000, cât o carte cu preţ redus, în timp ce la sfârşit de săptămână intrarea a fost gratuită. Statistic vorbind, norocoşii au fost mai mulţi, pentru că sâmbătă şi duminică Târgul a fost supra-aglomerat.

Ploaie de autografe şi de lansări, ca întotdeauna, unele cu ghinion (în primele zile vedeai puncte în care lansatorii aproape că erau mai numeroşi decât lansaţii), cele mai multe cu noroc de public. Dintre criticii literari şi oamenii de cultură care au lansat la apă vapoarele literare de anul acesta, în care metaforele marine sper să nu mi se ia în nume de rău, i-am zărit întâmplător pe: Constantin Bălăceanu-Stolnici, Andrei Pleşu, Adriana Bittel, Sorin Alexandrescu, Vlad Alexandrescu, Mihai Şora, Elisabeta Lăsconi, Viorica Bucur, Andrei Cornea, Ion Caramitru, Mircea Dinescu, Ioan T. Morar, pe colegii mei critici literari Nicolae Manolescu, Mihai Zamfir, Gabriel Dimisianu, Marius Chivu şi Alex. Ştefănescu (cel din urmă şi lansat, nu numai lansator). Printre lansaţi Anca Manolescu, Ana Blandiana, Stelian Tănase, tînărul scriitor francez David Foenkinos, Livius Ciocârlie, Ioana Nicolaie, Octavian Paler, Vladimir Tismăneanu şi atât de mulţi alţii, şi atât de importanţi, încât a încerca să-i enumeri pe toţi ar fi ridicol. Redactorii şi editorii şi-au sprijinit în fel şi chip cărţile, fluturaşii cu anunţuri au zburat încoace şi-ncolo, iar cocoşul viu al "vornicului" Paul Daian a stat cuminte pe pălăria poetului, fără să aibă chef de cântat. În mâna lui Paul o trompetă aurie îi făcea concurenţă.

Gura Târgului spune că pe terasă au fost şi lansări demne de barurile cele mai deocheate, la cărţi deocheate, dintr-o colecţie gândită de Dan Silviu-Boerescu. Ghinion: publicul n-a fost interesat şi a bombănit. Copiii, micii cititori în devenire, s-au cam mirat. Dar nici măcar ei

n-au fost curioşi să se uite la trupurile 10 % îmbrăcate care se dădeau în spectacol, mult mai interesante li s-au părut vacile de plastic de la intrarea pe terasă.

Pastişa savuroasă pe care a scris-o editorul lui Mircea Cărtărescu pentru lansarea Jurnalului II, care l-a înveselit pe autorul jurnalului, pasămite o pagină din volumul III, cu ziua de 3 iunie 2005, a fost socotită de către unii autentică, iar ghinionul a făcut ca un post de televiziune să o şi spună: "Gabriel Liiceanu a citit o pagină din Jurnal III de Mircea Cărtărescu".

A propos de televiziuni: toate au preferat să prezinte în emisiunile de ştiri, cu lux de amănunte, lansarea cărţii celui numit cândva de o revistă cu umor Ghinion Iliescu, lucru care nici măcar nu se întâmpla la Târg, iar despre nenumăratele cărţi ale scriitorilor, unele adevărate evenimente literare, nu s-a spus şi nu se spune nici o vorbă, niciodată. Noroc că anul acesta Târgul a fost după alegeri, altfel ni s-ar fi prezentat, iarăşi, numai rafinaţii şi pasionaţii noştri cititori-oameni-politici, sprijinitorii culturii.

Noroc că există un post specializat, care n-a trecut Târgul cu vederea: TV Cultural. Ghinion: încă de la primele emisiuni de ştiri, postul şi-a prezentat cu insistenţă demnă de o cauză literară propriul stand din cadrul Târgului, în care, aşa cum vă închipuiţi, nu exista nici urmă de carte. În emisiunea de sâmbătă dimineaţa despre Târg, vedetă nu a fost, cum s-ar fi cuvenit, cartea, ci tot postul Tv Cultural cu emisiunile lui. Duminică seara, minute bune, adică rele, un interviu de la faţa locului cu marele critic literar Titu Popescu vorbind despre cartea "eveniment" dedicată Mirelei Roznoveanu. Comentarii nu am.

Ca în fiecare an, am umblat cu aparatul de fotografiat prin Târg. Lentila mi s-a oprit pe un colţ încărcat de cărţi al editurii Sigma. Ghinion. O doamnă cu păr lung şi mintea ca-n versul poetului, care păzea cărţile cu o acreală de vînzătoare de odinioară, mi-a interzis să fotografiez pe domeniul ei. Orice încercare a mea de a explica cu delicateţe în ce scop fac poze s-a izbit de o răutate pe care cred cu sinceritate că Nikonul meu nu o merită. Şi nici n-o înţelege. Simţindu-se lezat până în cele mai tainice rotiţe, el a şters poza pe loc şi fără regrete, iar Editura Sigma a pierdut un client în genere fidel (eu însămi) şi o ocazie de a-şi face reclamă cu un aparat prietenos, venit tocmai de la Viena. Noroc că la alte edituri (Paideia, Eikon, Universal Dalsi, Saeculum I.Q, Rao, Humanitas, Albatros, Polirom, Corint, la cele străine şi la anticariatul din Târg) oamenii l-au întâmpinat cu amabilitate, chiar afectuos, altfel nu ştiu ce s-ar fi întâmplat. Nikonul digital este foarte sensibil.

Cel mai mare noroc: că ediţia a 13-a a Târgului a existat. Iar la ediţia a 14-a, Dl Mihai Oroveanu ne-a dat întâlnire în Parcul Herăstrău. Dacă se va implica şi Primăria. Dar asta ţine de norocul ediţiei a 14-a şi depăşeşte limitele acestui articol.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara