Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Actualitatea:
Cercetarea Imaginarului de Ruxandra Cesereanu


Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului din Cluj, a organizat la sfârşitul lunii septembrie un colocviu cu participare internaţională având drept temă ,Les imaginaires européens". Au participat invitaţi din mai multe ţări europene (Franţa, Belgia, Italia, Portugalia, Marea Britanie, Germania, Elveţia, Polonia, Ungaria, Slovenia, Bulgaria, Rusia şi desigur România), dar şi din America de Sud (Argentina), o parte dintre aceştia fiind reprezentanţii unor Centre similare de cercetare a imaginarului. Lucrările au avut, o treime din ele, o turnură generală, fiind axate pe mitul Europei şi Europa miturilor (Jean-Jacques Wunenburger), Ideea de Europa (Remo Ceserani), Europa între utopie şi heterotopie (Renato Boccali), pe ,Statele Unite ale Europei" (Michel Viegnes), Imaginarul european fondat de valori (Stela Ghervas). Deşi nu a putut participa la colocviu, o relevanţă aparte a avut-o lucrarea lui Claude Gilbert-Dubois despre Stratificările culturale ale imaginarului european, care a fost citită în plen. Pe lângă lucrările cu caracter general, colocviul a dezvoltat două module speciale, în limbile franceză şi engleză, în care imaginarul european a fost cercetat aplicat, în studii de caz; câteva exemple: Abordări mitice în tradiţia lusitană (Alberto Filipe Araujo), Proiecţii europene şi umbre de ţigani (Jean-Louis Olive), Imaginea europenilor în reprezentările Orientului Apropiat din Evul Mediu (Anna Caiozzo), Scriitura visului în literatura engleză (Martine Yvernault), Reprezentările cosmosului în literatura franceză (Denis Lopez), Utopia şi antiutopia rusească (Boris Lanin), Balcanii văzuţi din Trieste (Bojan Baskar), Arta funerară romană şi imaginarul european (Hugo Francisco Bauza), Românii văzuţi de către polonezi (Kazimierz Jurczak), O nouă Odisee (Boyan Manchev), Figura trădătorului (Myriam Watthee-Delmotte şi Laurence Van Ypersele), Geografiile simbolice ale Europei (Sabina Mihelj), Imaginarul sportului (Thomas Alkemeyer) etc. (din păcate, spaţiul nu îmi permite să amintesc aici toate lucrările cu teme captivante prezentate în cadrul colocviului, cer iertare pentru aceasta atât cititorilor interesaţi, cât mai ales participanţilor români la colocviul clujean).

În afara sesiunilor de conferinţe, întâlnirea a iniţiat bazele unei reţele de excelenţă având drept obiectiv realizarea unei Enciclopedii a imaginarului european şi a unor ateliere de lucru aferente (workshops). Proiectul se numeşte EURIMAG, este propus de Phantasma, Centrul de Cercetare a Imaginarului, organizatorul colocviului, şi ambiţionează să abordeze imaginile, stereotipurile şi prejudecăţile Europei. Este doar un proiect deocamdată, el urmând să primească (sau nu) girul participanţilor la colocviul clujean, împreună cu observaţiile şi ideile lor complementare. În ce ne priveşte pe noi, românii, însă, este vorba de o premieră naţională în domeniu, proiectul urmând, dacă el va fi dus până la capăt din punct de vedere ideatic şi administrativ, să fie depus la Bruxelles, în competiţie. Enciclopedia ar urma să fie alcătuită din mai multe ateliere tematice, fiecare atelier fiind condus de specialişti în temele respective din fiecare zonă sau ţară a Europei. Iar temele gândite spre a fi abordate sunt, deocamdată (putând să fie îmbunătăţite sau reduse, depinde de acceptul pe care şi-l vor da reprezentanţii celorlalte centre de cercetare din Europa), următoarele: imaginarul alterităţii, imaginarul artistic şi literar, imaginarul cotidianului, imaginarul etnic, imaginarul socio-politic, imaginarul religios, imaginarul mediatic, imaginarul istoric, imaginarul geografic şi imaginarul ştiinţific. Trebuie menţionat că discuţia asupra proiectului EURIMAG a fost polemică, pe alocuri, participanţii punând următoarele probleme: va fi Comisia Europeană de la Bruxelles interesată doar de o Enciclopedie a Imaginarului?; nu ar fi mai degrabă realizabil un asemenea proiect prin intermediul unui lanţ de colocvii internaţionale pe temele atelierelor mai sus menţionate, decât printr-un şir de volume, chiar dacă acestea ar fi axate pe teme de interes european?; s-a vorbit de adaptarea sau neadaptarea proiectului EURIMAG în funcţie de politicile culturale ale Comisiei Europene de la Bruxelles (în sensul următor: renunţăm la anumite tematici doar pentru a face din acest proiect un învingător sau ne păstrăm temele de lucru, indiferent de politicile culturale de la Bruxelles, cu riscul, firesc, ca acest proiect să fie respins?); fiecare Centru de Cercetare a Imaginarului din ţările europene participante la colocviu trebuie să îşi consulte mai întâi membrii, pentru a vedea dacă aceştia sunt de acord cu implicarea concretă (nu doar generală) în proiectul EURIMAG, în funcţie de mobilităţile fiecărui centru, eficacitatea participanţilor la proiect fiind esenţială.

În totul, EURIMAG ambiţionează să realizeze un tablou european de familie sau un cub din oglinzi, care să surprindă sistemul de corespondenţe sau de diferenţe la nivel de fantasme, viziuni, clişee, prejudecăţi din mentalul popoarelor Europei, abordând mecanica şi strategia modelor, morfologiilor şi paradigmelor culturale care au marcat şi marchează încă aceste popoare, relaţia între mituri şi societăţi.

Este greu de spus dacă proiectul EURIMAG se va şi concretiza într-o formă de ,euharistie" în analiza imaginarului european, dar măcar încearcă să facă acest lucru. În orice caz, ridicarea unei asemenea panorame pluri-perspectivice a imaginarului europenilor nu este o simplă muncă de erudiţie ştiinţifică. Nu este o simplă sinteză adresată exclusiv unui public literat sau specializat. Ea este, aşa cum am spus deja, un tablou de familie al Europei, obligată să facă acest lucru în momentul marii regăsiri reprezentate de integrare. EURIMAG constituie atât un punct de recapitulare şi de bilanţ, cât şi un punct de plecare pentru înţelegerea fricţiunilor care nu vor înceta să apară, probabil, nici în Europa unită.

Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara