Verbele formate de la nume de state sau zone geopolitice - a (se) albaniza, a (se) bulgariza, a (se) libaniza, a (se) europeniza, a (se) americaniza etc. - precum şi derivatele lor pot căpăta sensuri contextuale particulare, în genere negative. Sensul primar, de dicţionar, al verbelor formate de la un nume etnic poate fi cel de "a impune o limbă, o cultură: a asimila" (în construcţia tranzitivă) - sau - din perspectiva cealaltă - a adopta limba, cultura, obiceiurile unei alte etnii sau grupări umane (în construcţia intranzitivă, reflexivă şi eventivă). În legătură cu diferite evenimente politice, apar uneori şi sensuri efemere, lansate de stilul jurnalistic şi frecvente la un moment dat în discursul politic. În ziarele româneşti de la sfîrşitul anilor '90, cel mai frecvent cuvînt din categoria "derivatelor politice" pare să fi fost a (se) bulgariza: verb în care se reflecta o situaţie de criză economică efemeră, petrecută în Bulgaria în plină perioadă de tranziţie: "dacă Guvernul cedează în faţa sindicatelor, economia Ťse bulgarizeazăť" (România liberă, 2560, 1998, 3). Termenul a ieşit din uz în perioada care a urmat, fiind evocat astăzi doar cu explicaţiile de rigoare: "Cu nişte ani în urmă (...), vorbeam la toate colţurile de stradă şi pe toate posturile TV de bulgarizarea României. (...) Bulgarizarea s-a metamorfozat din insultă în compliment şi din risc în elan utopic" (R. Paraschivescu, în Gazeta sporturilor, 24.10.2005). Tiparul este prezent în mai multe limbi, producând termeni internaţionali, asemănători ca formă, dar adesea diferiţi semantic (în măsura în care diferite sunt perspectivele asupra evenimentelor şi a naţiunilor). A se balcaniza şi balcanizare au în română o evidentă ambivalenţă semantică: pe de o parte pot fi folosiţi ca termeni politici internaţionali, echivalenţi cu engl. balkanize (rar) / balkanization, fr. balkaniser / balkanisation, germ. balkanisieren / Balkanisierung, it. balcanizzare / balcanizzazione etc., deci referindu-se la o "fragmentare conflictuală". Pe de altă parte, în română rămîne totuşi dominant alt sens, tot negativ, dezvoltat din interior (şi despre care am mai vorbit în legătură cu termenii balcanic şi balcanism): reflectînd o viziune (auto)critică asupra tendinţelor de comportament considerate ca orientale şi non-moderne: evocând mai ales nonşalanţa, lenea, amoralitatea, afacerismul etc.: "dar nu vedeţi... toţi care vin în Ro se balcanizează, devin superficiali, leneşi, afemeiaţi, oameni de viaţă" (blogsport.ro). Conceptul politic de balcanizare a fost lansat în discursul internaţional la începutul secolului XX, cu prilejul războaielor balcanice, şi uzul său a fost reînnoit la sfîrşitul aceluiaşi secol, odată cu războiul din fosta Iugoslavie. În Wikipedia, versiunea engleză, termenului Balkanization i se atribuie şi alte extinderi semantice, asupra unor procese cu trăsătura comună de "fărîmiţare, dezintegrare" (petrecută, de exemplu, pe Internet). Dezvoltarea semantică este înregistrată şi în versiunea română a enciclopediei şi circulă şi datorită altor ştiri de actualitate sau unor documente traduse: "ŤVom avea parte de o balcanizare a mediului virtual, iar viitorul va aduce o segregare a Internetuluiť, a declarat Nitin Desai, şeful Forumului" (cotidianul.ro); "scenariul pesimist - în care vom asista la o balcanizare a reţelelor educaţionale europene" (elearning.credis.ro). Cînd în limbajul jurnalistic şi politic sînt preluate formule străine, se pot produce ambiguităţi, confuzii între sensul internaţional şi cel specific; se foloseşte destul de des, în ultimul timp, o sintagmă care în spaţiul românesc poate trezi unele nedumeriri: "măi, ce vrea să zică asta cu balcanizarea Irakului? că încep să am nervi" (doc.hotnews.ro). Nu întîmplător, balcanizarea este foarte des pusă în opoziţie cu europenizarea sau cu occidentalizarea: "de multe ori nu are loc o occidentalizare a serviciilor oferite în service, ci o situaţie inversă: se balcanizează serviciile" (forum.softpedia.com, 2006); "am citit undeva, nu reţin unde, o chestie foarte interesantă: nu se Ťeuropenizeazăť Balcanii, ci se Ťbalcanizeazăť Europa" (xf.ro.forum) "În România zilelor noastre se manifestă dezvoltarea la nivelul întregii societăţi a două tendinţe contradictorii: europenizarea şi balcanizarea" (adevărulonline.ro/forum). De fapt, şi a (se) europeniza / europenizare este un termen internaţional, cu echivalente verbale sau nominale - fr. européaniser (TLFI - Trésor de la langue française informatisé), engl. Europeanize, Europeanization (Merriam-Webster), germ. Europäisierung etc. În afara utilizării - politic specializate şi în genere "corecte politic" - a acestor termeni, ar fi interesant de văzut gradul în care ei au pătruns în vocabularul colocvial-cult. În română exemplele de folosire colocvială sînt numeroase - "porcuşorii ăia de proprietari s-au şmecherit şi europenizat deodată" (softpedia.com); "de europenizat, eu europenizez pe prieteni şi pe clienţi" (hanuancutei.com) - ajungîndu-se chiar la apelativul "europenizatule!" (pe un forum al revistei Gazeta sporturilor).