Cu sprijinul Ministerului Culturii

Acasa|Actualitatea|Literatura|Interviurile RL|Eveniment|Arte |Meridiane|Ochiul magic
 

Meridiane:
Atracţii noi la Gaudeamus 2013 de Elisabeta Lăsconi

Ce-i al Cezarului…

…revine marelui public la Gaudeamus, ajuns în 2013 la la 20 de ani. Ca invitat de onoare, vin ţările nordice: Danemarca, Finlanda, Islanda, Norvegia, Suedia. Editura Trei este vedeta actualei ediţii, cu 9 scriitori invitaţi, pe care-i vor intervieva şi răsfaţa zilnic televiziuni şi ziare. Este rezultatul unui pariu ambiţios pe un gen şi un spaţiu literar – polar nordic, pornit în urmă cu câţiva ani cu bestsellerul lui Stieg Larsson, Millenium, şi efectul unei politici de promovare consecvente.
Prin comparaţie, prea puţine titluri de ficţiune literară vin spre cititori din spaţiul nordic. Cea mai consistentă apariţie a ultimilor ani este multipremiata Sofi Oksanen, căreia i-a apărut recent la Editura Polirom al treilea roman, Ziua când au dispărut porumbeii (trad. Sigrid Crăsnean) confirmând balansul autoarei finlandeze între lumea proprie şi cea estoniană. Aceeaşi editură a publicat şi Piazza Bucarest de Jens Christian Grondhal (tradus din daneză de Carmen Vioreanu), ce dezvăluie fascinaţia faţă de România, dramele exilului, riscul libertăţii şi fragilitatea artei.
Dar surprizele vin din Norvegia. Întâi un roman scurt cu titlu lung – Cu cât merg mai repede, cu atât sunt mai mică (trad. Ivona Berceanu, Ed. Allfa), relatând o poveste de iubire impregnată de stranietatea atmosferei nordice, a cărei autoare, Kjersti Annesdatter Skomsvold, va fi prezentă la târg. Apoi un romanfluviu: Fratele vitreg de Lars Saabye Christensen, urmăreşte destinele a doi fraţi, într-o familie excentrică, dominată de trei generaţii de femei, pe care criticii îl plasează între Paul Auster şi Jonathan Franzen (Ed. Univers).

Binomul valoare artistică – succes de public

Editura Humanitas fiction impune şi la târg binomul care nu dă greş: mari autori şi cărţi cu impact garantat la public. Cei ce-l iubesc pe Mo Yan, nobelizatul din 2012, au bucuria unui titlu nou: Baladele usturoiului din Paradis (trad. Luminiţa Bălan) cu o poveste de dragoste impresionantă, cu drame de familie şi întâmplări zguduitoare ale istoriei chineze. Are ca pandant, noul roman al nobelizatului din 2010 – Mario Vargas Llosa, Eroul discret, tradus de scriitorul Marin Malaicu- Hondrari (Ed. Humanitas).
Ficţiunea istorică duce pe cititori întro Italie a secolului al XVI-lea, spulberând miturile ţesute în jurul familiei Borgia în romanul masiv şi pasionant – Sânge şi splendoare de Sarah Dunant (trad. Carmen Săndulescu), şi mai departe, în Japonia ieşită de sub puterea shogunilor în a doua jumătate a secolului al XIX-lea în Curtezana şi samuraiul de Leslie Downer (trad. Carmen Paţac). Mai aproape, în secolul XX, se petrece acţiunea din Parfum de crizantemă de Sawako Ariyoshi (trad. Angela Hondru), deschizând porţile spre Lumea Plutitoare, unde iubirea şi ura impregnează povestea mamei-curtezană şi a fiicei-gheişă.
Trei autori americani trezesc curiozitatea pentru profesii şi vocaţii puţin ştiute: viaţa jurnaliştilor – Imperfecţioniştii de Tom Rachman (trad. de Eduard Bucescu), experienţa cercetătorilor în domeniul farmaceutic, cu aventuri pe Amazon, în mijlocul triburilor sălbatice – Fascinaţie de Ann Patchett (trad. Carmen Toader) şi biografia creatorului halucinantei balene albe – Rătăcirile lui Herman Melville de Jay Parini (trad. Luana Schidu).
Mister, bizar şi paradox se combină în Povestiri stranii de Giovanni Papini (trad. Mihai Banciu), cel atât de iubit şi preţuit de Mircea Eliade încât a învăţat italiana ca să-l poată citi în original. Visul ia în stăpânire cartea cea mai frumoasă carte de povestiri a lui Eric-Emmanuel Schmitt – Visătoarea din Ostende (trad. Liliana Donose Samuelsson). Şi alunecarea în fantastic dă farmec romanului scriitoarei spaniole Care Santos – Încăperi ferecate (trad. Marin Malaicu-Hondrari), mitul şi istoria se contopesc în Cina blestemată de Ismail Kadare (trad. Marius Dobrescu).

Diversitate de formule şi de lumi

Bestseller-ul Editurii Polirom va fi, mai mult ca sigur, noul roman al lui Haruki Murakami, apărut în primăvară şi tradus prompt: Tsukuru Tazaki cel fără de culoare şi anii săi de pelerinaj (trad. Florin Oprina). Subiectul promite enigme şi călătorii, simboluri de culori şi de nume. Îl va concura primul roman al lui Orhan Pamuk, Cevdet Bey şi fiii săi (trad. Luminiţa Munteanu) cu viaţa unei familii burgheze surprinsă în trecerea de la tradiţie la modernitate. Cu asemenea roman uriaş, autorul a dăruit oraşului de pe Bosfor propria geografie mitică.
Trei romane au în comun arta: O femeie iubită de Andrei Makïne (trad. Daniel Nicolescu) îmbină istorie medievală şi arta filmului ca să o reînvie pe Caterina cea mare. (Şi de remarcat surpriza prezenţei lui Andrei Makïne la Gaudeamus!). Şi alt roman, Darul de Vladimir Nabokov (trad. Veronica D. Niculescu) citit ca odă a literaturii ruse, etalează în manieră inconfundabilă o poveste a scrisului. Arta marionetelor răsuceşte destinul eroului din Teatrul lui Sabbath (trad. Iulia Gorzo), probabil cel mai şocant roman al lui Philip Roth.
Merită atenţie scriitoarele publicate de curând, venind din spaţii culturale diferite: Yasmina Reza cu formula ingenioasă din Fericiţi cei fericiţi (trad. Luiza Vasiliu); M.L. Steidman cu Lumina dintre ocene (trad. Anca-Gabriela Sîrbu) ce abordează maternitatea şi fericirea, copilul ca liant al căsătoriei; Parinoush Saniee cu Tatăl celuilalt copil (trad. Cristina Ciovârnache) atingând subiecte sensibile ale relaţiei dintre membrii unei familii. Şi, obligatoriu, Martha Bibescu, răsfăţându-se între fantezie şi autobiografie în Catherine- Paris (trad. Magda Răduţă). Totuşi, preferata mea rămâne Natsuo Kirino, care, în Cronica unei zeiţe (trad. Florentina Toma) reînvie mitologia japoneză.

Modele şi evenimente cu impact

Modelul impus de colecţii prestigioase pare adoptat cu folos de Strada ficţiunii, la Editura Allfa. Miza pe Orient se vede într-un roman amplu, Bucuraţi-vă de viaţă de Yan Lianke (trad. de Roxana Rîbu): aventura sătenilor din Shouhou, care vor să cumpere trupul îmbălsămat al lui Lenin şi să-l prefacă atracţie turistică. Clubul de crichet al talibanilor de Tineri N. Murari (trad. Diana Geacăr) descrie prea puţin cunoscutul Afganistan, cu regimul aberant capabil de acţiuni contradictorii: aspiră să intre în elita unui joc aristocratic, dar face execuţii publice pe stadioane.
Evantaiul fantasticului cuprinde şi un roman în tradiţia prozei gotice – Nevăzuţii de Katherine Webb (trad. Raluca Miu) cu amestec de ocultism şi teosofie, de iubire şi crimă, ca şi o carte inclasabilă: Mozart se trezeşte de Eva Baronsky (trad. Brigitte- Helia Aiteanu), cu Mozart ca erou, proiectat în Viena zilelor noastre, cu trăsuri fără cai, cu muzică fără orchestră.
Foarte interesantă este opţiunea Editurii Univers pentru literatura braziliană, încă o necunoscută la noi. În 2013, Brazilia a fost ţara-invitat la Târgul de la Frankfurt, în ultimii ani literatura braziliană a căpătat vizibilitate în Europa. Prima oară tradusă în limba română, Adriana Lisboa aparţine generaţiei cosmopolite de tineri autori brazilieni, iar romanul Simfonie în alb pătrunde în zonele de umbră ale unei familii, prin vieţile a două surori, despărţie la pragul copilăriei cu adolescenţa.
Trei autori se află deja la cel puţin a treia carte tradusă. Prăvălia de miracole de Jorge Amado construieşte două vieţi ale aceluiaşi personaj – un scriitor din Bahia, redescoperit de un savant american. Povestea Bernardei Soledade aduce pasiune, lăcomie şi nebunie, prin ambiţia eroinei de a îmblânzi caii şi bărbaţii. Dar revelaţia prozei braziliene este Alberto Mussa, din familia spirituală borgesiană: Bărbatul din stânga aruncă în joc arhetipuri şi mituri: prostituata, gemenii şi androginia, tuneluri secrete şi partea stângă a lucrurilor.
Editura Curtea Veche mizează pe literatura cehă, în formula prozei scurte: 77 de legende pragheze de Alena Ježková este o carte fermecătoare, cu ilustraţii şi poveşti ale unui oraş fabulos, Nu vreau să mă întorc printre morţi şi alte povestiri de Erika Oláhová împleteşte magie, vis şi realitate în întâmplări din lumea romilor; reeditate, Povestiri dintr-un buzunar &Povestiri din celălalt buzunar de Karel Capek nu mai au nevoie de prezentare.

Surprizele editurilor mici

Editurile mici merită vizitate la târg, ca şi cele cu alt profil, deseori se strecoară în portofoliul lor cărţi ieşite din comun, revelaţii încântătoare. O editură ca Nemira, cunoscută pentru colecţiile de SF şi suspans, are însă şi colecţia notabilă, Babel, cu autori interesanţi. Ospăţul lui John Saturnall de Lawrence Norfolk (trad. Gabriel Stoian) evocă secolul al XVII-lea, cu bucătării şi cămări pline de bucate, cu păduri fermecate şi câmpuri de luptă străvechi.
Editura Spandugino are de fiecare dată cărţi interesante. Un bestseller francez, Lista dorinţelor mele de Grégoire Delacourt, pune în balanţă fericirea cotidiană şi norocul unui câştig imens la loterie. Două romane fructifică original o istorie de familie – Grand Hotel Nelson de Frédéric Vitoux, şi traseul autobiographic – Wild de Cheryl Strached.
Meteor Press publică puţin beletristică, dar alege autori interesanţi. Apare a doua carte a unei scriitoare din Rusia, Liudmila Petruşevskaia: Oraşul luminii. Şi autorul catalan, Emili Teixidor contopeşte ficţiune şi autobiografie în romanul Pâinea neagră, înfăţişând anii ce au urmat războiului civil în Catalonia rurală.
Ibu Publishing propune un autor ieşit din comun, François Cheng, poet şi filosof, caligraf şi traducător, născut în China în 1929 şi naturalizat francez în 1971, iar din 2001, devenit membru al Academiei franceze. Veşnicia ne aşteaptă (trad. Cristina Radu) construieşte prin povestea din timpul dinastiei Ming mitul iubiriipasiune, cu interdicţii şi coduri ce amintesc de Tristan şi Isolda.
Aşadar, tendinţele de anul trecut se păstrează şi se nuanţează: creşte interesul faţă de Orient, favorita fiind China, ca efect al Nobelului primit de Mo Yan, literaturile europene se impun încet şi sigur prin autori de suces şi cărţi originale, câştigă teren ficţiunea istorică şi cea inspirată de biografii şi autobiografii, atrag atenţia insistent spaţii culturale încă neexplorate.


Parteneri Romania literara




                 

                                   

                       

 
Toate drepturile rezervate Fundatia Romania literara